Cu sentința asta ar trebui tapetate toate sediile partidelor din România! Curtea Supremă, lecţie despre statul de drept în sentinţa de condamnare a lui Constantin Niţă: „Corupţia reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie”.

Schimbarea atitudinii fostului ministrul al Energiei, Constantin Niţă faţă de valorile legii penale, pe care le-ar fi nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura doar prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate. Asta susţin judecătorii Curţii Supreme care l-au condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Decizia nu este definitivă, scrie  Adevărul.

„Instanţa apreciază că se justifică aplicarea unui tratament sancţionator mai sever, cu executarea pedepsei în regim privativ de libertate, considerând că numai astfel se poate ajunge la schimbarea atitudinii inculpatului faţă de valorile legii penale pe care le-a nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestuia, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o”, arată Curtea Supremă în motivarea sentinţei din 26 mai.

Completul a fost format din magistraţii: Geanina Cristina Arghir (preşedinte), Ana Maria Dascălu şi Ştefan Pistol. Cazul a ajuns săptămâna aceasta pe masa Completului de 5 judecători de la Curtea Supremă. Politicianul a ocupat de trei ori funcţia de ministru şi a deţinut patru mandate de deputat.

„Aşadar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că pedeapsa aplicată şi modalitatea de executare a acesteia, în regim de detenţie, sunt apte să asigure îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestuia, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesual penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei”, arată un Curtea Supremă.

„Dispreţ profund al inculpatului faţă de legea penală”

Curtea Supremă i-a interzis lui Constantin Niţă, pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei mai multe drepturi. Este vorba de dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

„Mai mult săvârşirea unor fapte de corupţie de către inculpat exact într-o perioadă în care combaterea acestora reprezintă unul din obiectivele principale ale autorităţilor statului român demonstrează dispreţul profund al inculpatului pentru valorile apărate de legea penală, justificând tratamentul sancţionator din prezenta cauză, inclusiv aplicarea pedepselor complementare şi accesorii. Nivelul ridicat de instruire al inculpatului Niţă Constantin, funcţiile ocupate de acesta în cadrul formaţiunii politice din care făcea parte, cât şi cele din cadrul instituţiilor statului (Parlament, Ministerul economiei) nu au reprezentat pentru acesta o barieră în calea încălcării legii penale şi, de aceea, se justifică aplicarea pedepselor complementare şi accesorii”, a motivate Curtea Supremă.

Lecţia despre democraţie

Curtea Supremă arată că în condiţiile în care, în ultimii ani, în societatea românească am asistat la o tendinţă de creştere a faptelor de corupţie, ce au căpătat o amploare deosebită, „se impune ca justiţia să riposteze cu fermitate ori de câte ori se probează asemenea cazuri, ca o dovadă a faptului că statul de drept nu asistă pasiv la amplificarea şi propagarea acestora, la toate nivelurile, ci dimpotrivă, funcţionează şi, mai ales, reacţionează prin autorităţile şi pârghiile specifice puse în slujba propriilor cetăţeni”.

„Corupţia reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, constituind o negare a drepturilor omului şi o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiţie, erodând principiile unei administraţii eficiente, punând în pericol stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor statului”, arată judecătorii.

Potrivit magistraţilor, gradul de pericol social al faptei în acest caz este relevat de „modul premeditat şi minuţios în care inculpatul a conceput şi pus în aplicare întreaga activitate infracţională”, a disimulat preţul traficului de influenţă prin încheierea unui contract fictiv de consultanţă, apelând în acest sens la persoane interpuse, din cercul său de apropiaţi, Ghirdă Mihai - fostul său şofer, „de cuantumul sumelor de bani pretinse” (5% din valoarea contractului nr.74571/13.08.2013 de aproximativ 69.614.309 lei (fără TVA) de atribuire a lucrării „Sistem de management de trafic în municipiul Iaşi”) şi „primite, de modul de folosire” al acestora (în scop personal, cât şi pentru plata unor cheltuieli ale organizaţiei judeţene a P.S.D).

„Relativ la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa reţine că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are un grad ridicat de educaţie, o stabilitate familială, însă, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti a avut o atitudine de negare a faptelor săvârşite, susţinând o stare de fapt nereală, încercând să-şi limiteze activitatea doar la simpla prezentare şi punere în legătură a două persoane, refuzând să-şi asume răspunderea pentru activitatea infracţională, dovedită prin probele administrate”, precizează Curtea Supremă.

Condamnarea

Fostul ministru PSD al Energiei Constantin Niţă, a fost condamnat la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Sentinţa a fost dată în procesul în care este acuzat că ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro şi peste 300.000 de lei ca să intervină la primarul oraşului Iaşi, Gheorghe Nechita, pentru atribuirea unui contract firmei UTI. Curtea Supremă a mai decis confiscarea banilor care ar fi făcut obiectul traficului de influenţă.

Despre procentul de 5%

Fapta lui Constantin Niţă ar apărea cu atât mai gravă, cu cât la data pretinderii procentului de 5%, ca preţ al traficării influenţei sale, el deţinea calitatea de parlamentar, iar ulterior a devenit ministru al economiei în martie 2014 – decembrie 2014, fapt ce presupunea o bună cunoaştere şi respectarea dispoziţiilor legale, astfel încât să conştientizeze importanţa deosebită a valorilor sociale pe care le-a periclitat şi vătămat prin fapta sa, cât şi starea de pericol creată”.

Mai presus de orice calificări juridice ale împrejurărilor comiterii faptei, instanţa a remarcat principiile fundamentale care guvernează statutul de demnitar: probitatea, demnitatea, responsabilitatea, legalitatea, buna credinţă, onestitatea, transparenţa, corectitudinea, credibilitatea în exercitarea funcţiei a cărei nerespectare imputabilă atrage consecinţe negative în ceea ce priveşte continuarea exercitării funcţiei.

„Încălcarea acestor principii, ca urmare a săvârşirii faptei conferă acesteia un grad ridicat de pericol social”, arată Curtea Supremă. Raportat la faptele lui Niţă, la modalitatea de săvârşire, la atitudinea procesuală a politicianului, instanţa a apreciat că nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante.

„În raport de toate aceste consideraţii, întemeiate pe materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că fapta imputată inculpatului există, că aceasta constituie infracţiunea de trafic de influenţă prev. de art.291 Cod penal şi că a fost săvârşită de către inculpat cu vinovăţia prevăzută de lege”, a conchis Curtea Supremă.

„Un dosar politic”

Niţă a declarat apel împotriva acestei sentinţe. „Voi continua să-mi demonstrez nevinovăţia cu speranţa că justiţia românească îşi va face datoria. În acelaşi timp, mă voi adresa tuturor instituţiilor internaţionale pentru a-mi face dreptate dacă în România nu mai este posibil acest lucru”, a declarat fostul ministru al Energiei.

El acuză procurorii DNA că nu s-au străduit să aducă nicio probă concretă, iar din declaraţiile martorilor nu există nicio legătură directă care să justifice acuzaţia de trafic de influenţă. „Am parcurs perioada procesului având convingerea că justiţia din România funcţionează şi că îmi va acorda dreptate în faţa încercărilor procurorilor de mă scoate din viaţa publică şi politică. Din păcate, primisem avertizări anterioare că este vorba despre un dosar politic, că sentinţa era de multă vreme stabilită, iar procesul a fost doar o formalitate”, a declarat Niţă.

Cum s-a motivat infracţiunea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a apreciat că între comisionul de 5% pretins de Constantin Niţă şi contractul încheiat de Primăria Iaşi cu firma UTI există "o strânsă legătură", potrivit motivării sentinţei prin care fostul ministru al Energiei a fost condamnat, în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, arată Agerpres. "

Practic, între pretinderea comisionului de 5% de către inculpatul Niţă Constantin şi încheierea contractului de consultanţă (...) există o strânsă legătură. Fără pretinderea de către inculpat a comisionului de 5% din valoarea contractului dintre UTI Grup şi Primăria Municipiului Iaşi, încheierea contractului de consultanţă cu firma Kerom nu s-ar fi realizat, nu ar fi avut vreo justificare, în condiţiile în care din nicio probă administrată nu rezultă că cei de la UTI Grup ar fi desfăşurat până la acel moment vreo relaţie comercială cu firma Kerom, că i-ar fi cunoscut pe reprezentanţii acesteia sau ar fi existat vreun interes al celor de la UTI legat de obiectul de activitate al acestei firme în vederea unor oportunităţi de afaceri", se arată în motivare.

În legătură cu suma de 30.000 de euro care ar fi fost primită de Constantin Niţă de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu în incinta unui hotel, în contul aceluiaşi procentaj de 5% din valoarea contractului, instanţa a apreciat, pe baza coroborării probelor administrate, că faptul s-a consumat, deşi inculpatul nu a recunoscut.

"Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă existenţa ei, explicându-se prin aceea că infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane cu funcţii importante în stat (în speţă inculpatul era deputat, dar şi ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezenţa mai multor persoane, ci în condiţii de maximă clandestinitate, fapt ce exclude de plano existenţa unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracţiunii de corupţie", se indică în motivare.

Niţă a negat întâlnirea cu Urdăreanu

Conform aceleiaşi surse, Constantin Niţă nu a negat că s-a întâlnit cu Urdăreanu la restaurant, dar a susţinut că scopul discuţiei nu era primirea unei sume de bani, ci era legat de posibilitatea ca firma omului de afaceri să instaleze la Ministerul Energiei un sistem video şi de alarmă pentru casieri. Susţinerea a fost considerată de instanţă neverosimilă şi nu a putut fi probată de inculpat.

"În opinia instanţei, nu se justifică de ce o problemă administrativă, ce ţinea de competenţa unui departament din cadrul ministerului şi care trebuia să urmeze o anumită procedură privind achiziţionarea respectivei instalaţii, a fost tratată la restaurant şi nu la sediul ministerului, de către însuşi ministrul Economiei. Mai mult, se constată că martorului denunţător, cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, inculpatul nu i-a adresat nicio întrebare cu privire la acest aspect (...) şi nici în cursul urmăririi penale nu a prezentat o astfel de apărare", se mai menţionează în motivarea condamnării.

Distribuie Distribuie Comentarii