În perspectiva alegerilor din acest an, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a publicat un îndreptar care li se adresează atât preoților cât și enoriașilor, iar acestora din urmă le explică inclusiv ce calități ar trebui să aibă politicienii care merită votul lor: să facă dovada manifestării credinței în Dumnezeu și să promoveze familia tradițională

FOTO Adevărul

„Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate. În acest sens, pentru aprecierea candidaților la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale din acest an, (Sfântul Sinod-n.red.) recomandă credincioșilor Bisericii” o serie de criterii orientative.

Între altele, candidații trebuie să facă dovada manifestării „credinței în Dumnezeu și a responsabilității faţă de comunitate”, dar și a respectului „pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii, promovarea familiei tradiționale, firești, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieți, implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării”, se mai arată în documentul publicat de basilica.ro.

Punctele slabe

Sociologul Mircea Kivu susține că în principiu îndreptarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral este unul în regulă.

„Totuși, am identificat niște mici probleme care sunt discutabile. În primul rând am niște întrebări în legătură cu faptul că este permis unui preot să candideze ca independent pentru o funcție de consilier în anumite condiții, adică dacă nu există alți candidați ortodocși. Pot spune că se poate interpreta ca un amestec în politic pentru că în orice situație apartenența religioasă nu are ce căuta în politică, în procesul electoral. Apoi, Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate. Practic, îndemnă votarea candidaților care respectă valorile ortodoxe. Până la un punct să spunem că este în regulă, dar slujbașii Bisericii sunt plătiți de stat, pot fi asimilați cu funcționari ai statului. Păi de ce s-ar implica niște slujbași ai statului în procesul electoral? Deci aici clar avem o ambiguitate: «nu ne băgăm în procesul electoral, dar alegeți pe cel care face una sau alta». Repet, vorbim de valori ortodoxe, dar tot o ghidare este. În plus, trebuie ca Biserica să fie foarte atentă la drepturile minorităților de orice fel. În acest caz Sfântul Sinod trebuie să fie mai clar mai ales că vorbim de un an foarte important, nu avem numai alegeri locale, vorbim și de procese electorale pentru europarlamentare, parlamentare sau Palatul Controceni”, a precizat Mircea Kivu.

Implicare în politică

La rândul lui, doctorul în Teologie şi Studii Religioase Cristian Vechiu a subliat că îndreptarul Sfântului Sinod vine într-un context politic intern marcat de iminentele alegeri și că experiențele anterioare ne-au arătat faptul că de fiecare dată elementul religios este implicat în discursul politic electoral, dar și mai grav, că uneori instituția bisericii prin unii dintre reprezentanții ei, i-au parte la acest joc politic.

„Din acest punct de vedere, îndreptarul e binevenit. Unele dintre punctele nuanțate de îndreptar fac trimitere la momente care au existat în campaniile anterioare, îndeosebi implicarea unor preoți în campanii politice și influențarea enoriașilor. Pe de altă, parte îndreptarul subliniază și cam ce tip de discurs politic favorizează totuși BOR-ul, prin cele 10 criterii orientative care ar trebui să-i ajute pe credincioși în luarea unei decizii la vot. Or din punctul meu de vedere, simplul fapt că BOR oferă criterii înseamnă deja implicare în spectrul campaniei politice și deschide posibilitatea că un partid sau altul să preia în discursul politic (de manieră populistă sau chiar literlamente) criteriile care să atragă alegători din rândul ortodocșilor practicanți. Astfel, îndreptarul devine mai curând un soi de avertisment pentru membrii clerului (de tipul «așa nu»), în timp ce pentru enoriași îndreptarul propune niște opțiuni politice”, a precizat pentru „Adevărul” expertul în teologie.

Pedepsele

Reamintim că BOR recomandă neutralitatea politică a clericilor.

„În vederea respectării opțiunilor politice ale credincioșilor săi, preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât şi în activitatea practică, față de problemele cu caracter politic. Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”, se arată în documentul în care mai precizează că slujbașii bisericii nu au voie să facă politică, să participe la campanii electorale în calitate de susținător, dar nici să „ocupe funcții de demnitar/înalt funcționar public la nivel central sau local”.

Îndreptarul BOR mai prevede că monahul sau clericul, care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar şi prin susținerea unui candidat încalcă regulile Bisericii și „va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viața monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale”. Consistoriul eparhial reprezintă o instanță disciplinară și de judecată în orânduirea BOR. Acest consistoriu poate decide să dea doar un avertisment verbal, iar dacă fapta e mai gravă, canonisire sau caterisire. În general, canonisirea la o mănăstire de penitență durează între o săptămână și șase luni. Caterisirea echivalează cu excluderea din viața preoțească sau monahală.

Excepții

Îndreptarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral prevede, însă, și unele excepții și permite totuși ca preoții și diaconii să candideze, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local şi consilier județean și numai în unele condiții. Astfel, între altele, o astfel de candidatură se poate depune în „lipsa unor candidați laici ortodocși, bine pregătiți, capabili să reprezinte eficient comunitățile din care provin și în a căror componență intră credincioși ortodocși” sau în cazul susținerii publice „pe plan local a unui partid politic de către deservenții altor culte sau organizații religioase”. În orice caz, preoții și diaconii nu pot candida la alegerile locale fără aprobarea scrisă a Chiriarhilor lor.