O echipă de oameni de ştiinţă din Australia a descoperit în ce consta hrana primelor animale care au trăit pe Pământ, scrie agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.

Organisme mari. FOTO: www.eurekalert.org

Conform unui studiu publicat miercuri, cercetătorii de la Universitatea Naţională din Australia, Ediacara biota - un grup de organisme mari, cu corp moale, care au trăit în urmă cu aproximativ 600 - 540 de milioane de ani în urmă, se hrănea cu bacterii şi alge de pe solul oceanic.

Potrivit cercetătorilor, un organism, cunoscut sub numele de Kimberella, avea gură şi digera hrana într-un mod similar cu cel întâlnit la animalele moderne, iar o altă specie, Dickinsonia, care atingea 1,4 metri lungime, absorbea hrana prin corp în timp ce se deplasa de-a lungul fundului oceanului.

Potrivit sursei citate, cele două organisme au trăit cu aproximativ 20 de milioane de ani înainte de „explozia cambriană”, un eveniment major în timpul căruia a avut loc o diversificare a formelor de viaţă de pe Pământ şi care a schimbat cursul evoluţiei, ducând la apariţia vieţuitoarelor moderne.

„Descoperirile noastre sugerează că animalele biota Ediacara, care au trăit pe Pământ înainte de explozia cambriană care a dus la vieţuitoarele moderne, erau un amestec de ciudaţi, cum ar fi Dickinsonia, şi animale mai avansate, cum ar fi Kimberella, care deţinea deja câteva proprietăţi fiziologice similare oamenilor şi animalelor din zilele noastre”, a declarat cercetătorul Ilya Bobrovskiy, autorul principal al studiului, într-un comunicat citat de Agerpres.

Depozite de fosile atribuite celei de-a doua perioade a paleogenului, în România

România are rezervații geologice impresionante . Nu multă lume știe că în comuna argeşeană Albeştii de Muscel, situată la poalele Masivului Iezer, se găsesc două rezervaţii geologice declarate arii protejate de interes naţional: una de calcar numulitic, cealaltă de granit.

Arie monument al naturii, rezervaţia naturală de calcar numulitic de la poalele Iezerului se află în partea sud-estică a satului Albeşti.

Calcarul numulitic de aici reprezintă şi un depozit de fosile vertebrate şi nevertebrate atribuite celei de-a doua perioade a paleogenului, când mamiferele începeau să domine uscatul şi apăreau primii şerpi.