CSM: Raportul de evaluare în cazul lui Lazăr nu respectă dispoziţiile legale şi standardele internaţionale în materia activităţii Ministerului Public
Raportul ministrului Justiţiei privind activitatea managerială a procurorului general nu respectă dispoziţiile legale în vigoare, standardele internaţionale şi naţionale în materia activităţii Ministerului Public şi contravine direcţiei jurisprudenţiale conturate atât de organismele internaţionale, cât şi de Curtea Constituţională a României, arată Secţia pentru procurori a CSM în motivarea avizului negativ dat în cazul propunerii lui Tudorel Toader de schimbare din funcţie a lui Augustin Lazăr.
Secţia precizează că decizia 45/2018 a Curţii Constituţionale, în analiza constituţionalităţii articolului I punctul 112 cu referire la articolul 62 indice 1 din legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004, privind limitarea imposibilităţii judecătorului şi procurorului la funcţiile de demnitate publică, realizează o expunere exhaustivă a ceea presupune limitarea activităţii procurorului cu orice altă putere publică, instituirea şi menţinerea unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Public.
"Curtea reaminteşte cu ocazia aceleiaşi analize că procurorii fac parte din autoritatea judecătorească, iar cu privire la aceştia legiuitorul constituant a dorit crearea unui statut care să le permită menţinerea unei echidistanţe faţă de activitatea puterii legislative sau executive", se menţionează în motivare.
Secţia pentru procurori consideră că legiuitorul constituant a ales să stabilească, în cuprinsul articolului 132 din Constituţie, exercitarea activităţii de către procurori sub autoritatea ministrului Justiţiei şi nu sub controlul acestuia, singura formă de control admisibilă fiind cea a controlului ierarhic.
"Între ministrul Justiţiei şi procurorii din cadrul Ministerului Public neexistând o formă de subordonare ierarhică, o colaborare între ministrul Justiţiei şi procurori fiind una inter-instituţională şi nu intra-instituţională, evaluarea activităţii acestora nu s-ar putea realiza decât prin intermediul unor persoane care să îndeplinească acelaşi tip de activitate analizată şi de Curtea Constituţională în decizia amintită, esenţa activităţii procurorului constând în aplicarea şi interpretarea juridică a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală şi fiind independentă de activitatea ministrului Justiţiei sau a aparatului Ministerului Justiţiei", notează Secţia pentru procurori.
Potrivit CSM, pentru aceste motive, dispoziţiile articolului 69 alineatul 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară stabilesc că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul Justiţiei.
"Astfel, pe de o parte, controlul este efectuat prin intermediul unor persoane care exercită acelaşi tip de activitate ca şi subiectul evaluării, aspect relevant atât din punct de vedere instituţional. cât şi concret, întrucât doar o persoană care face parte din aceeaşi instituţie poate cunoaşte rigorile activităţii de evaluare, a respectării exigenţelor normative şi a analizei concrete a criteriilor prevăzute de articolul 51 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar pe de altă parte, există astfel garanţia depolitizării unei propuneri de revocare din funcţie, ulterioară controlului efectuat, având în vedere persoanele care îndeplinesc acest rol fac parte din Ministerul Public şi îndeplinesc aceleaşi standarde de echidistanţă faţă de puterea executivă.(...)", se menţionează în motivare. AGERPRES
