Acuzațiile aduse magistraților în cazurile unor persoane cu funcții publice precum Mircia Gutău sau Decebal Traian Remeș au adus o gravă atingere independenței sistemului judiciar, a apreciat plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Plenul (...) a apreciat că afirmațiile lansate în spațiul public prin intermediul unor emisiuni și materiale de presă difuzate de posturile de televiziune România TV și Antena 3 și prin intermediul publicației online www.luju.ro , referitoare la activitatea judecătorilor și procurorilor în cazurile judiciare ale unor persoane cu funcții publice, au adus o gravă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său, cu consecința subminării credibilității justiției", se precizează într-un comunicat al CSM transmis vineri AGERPRES.

Conform sursei citate, CSM a hotărât în acest caz sesizarea Consiliului Național al Audiovizualului, în baza protocolului încheiat cu această instituție în anul 2011.

Verificările efectuate de Inspecția Judiciară la solicitarea președintelui CSM, inclusiv ca urmare a sesizării DNA, au vizat afirmațiile lansate în spațiul public prin intermediul emisiunii "România de poveste", difuzată în data de 3 decembrie de postul România TV, în trei ediții ale emisiunii "Sinteza Zilei" din 16 noiembrie, 20 noiembrie și 5 decembrie, și în emisiunea "Esențial" din 5 decembrie, toate difuzate de postul Antena 3, precum și în articolul publicat online de www.luju.ro la data de 5 decembrie.

"În cadrul materialelor de presă menționate au fost intens dezbătute cazurile judiciare particulare ale domnilor Mircia Gutău, Octavian Găitănaru și Decebal Traian Remeș. Criticile au vizat, pe de o parte, activitatea judecătorilor ÎCCJ, acreditându-se ideea că prin condamnarea persoanelor menționate justiția s-a făcut în mod tendențios, preferențial și abuziv, la comandă politică, cu încălcarea principiului egalității părților în procesul penal, în scopul accederii unui judecător în funcții reprezentative din cadrul sistemului judiciar. Pe de altă parte, a fost criticată activitatea procurorilor DNA, afirmându-se că aceștia instrumentează dosare penale la comandă politică și prin constituirea nelegală sau distrugerea unor probe", se menționează în comunicat.

CSM a apreciat că prin afirmațiile lansate în spațiul public s-a urmărit, în esență, decredibilizarea întregului sistem judiciar român, prin inducerea în conștiința opiniei publice a ideii funcționării anormale și incorecte a acestuia.

"Referitor la cazurile domnilor Mircia Gutău și Octavian Găitănaru, este adevărat că CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, reținând că ÎCCJ a condamnat inculpații fără o administrare nemijlocită a probelor (reaudierea martorilor și a părților), deși instanțele inferioare au dispus achitarea", se precizează în comunicat.

Potrivit CSM, procedura reglementată de CEDO nu reprezintă o cale de atac internațională împotriva hotărârilor naționale, deoarece Curtea nu judecă conform dreptului național, ci doar stabilește, în funcție de circumstanțele unei anumite cauze, dacă a fost sau nu încălcat un drept fundamental protejat de Convenție. Astfel, CEDO condamnă statul ca structură juridică, format din puterile legislativă, executivă și judecătorească, nu pe judecătorul cauzei, existând obligația statului condamnat să analizeze cauzele care au dus la condamnarea sa.

"Instanța europeană nu a stabilit vinovăția sau nevinovăția vreunei persoane, ci a condamnat statul român ca urmare a aplicării unei legislații care nu oferea toate garanțiile prevăzute de Convenție, legislație în vigoare la acea dată și la care judecătorii erau obligați să se raporteze. Este de reținut așadar că instanța europeană nu a analizat, nu a sancționat și nu a pus în discuție conduita vreunuia dintre judecătorii care au compus completul colegial al instanței supreme", se mai menționează în comunicatul CSM.

Plenul CSM a apreciat că afirmațiile menționate au depășit limitele admisibile ale unui discurs public, reprezentând o gravă ingerință în actul de justiție, care a afectat independența sistemului judiciar, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în aceasta.

AGERPRES