„Crypto e o morișcă ce ia bani de la unii și îi dă altora, care sunt mari cât balenele”

„Crypto e o morișcă ce ia bani de la unii și îi dă altora, care sunt mari cât balenele”

A trecut ceva timp de când nu am mai scris nimic despre crypto-active, în general, și despre bitcoin (btc), cel mai important crypto-activ, în special. În aparență, lucrurile merg foarte bine pentru btc. A continuat să crească, dacă ne uităm la perioade mai lungi de timp, de la 16.500 $ în ianuarie 2023, la un vârf de aproape 106.500 $ în decembrie 2024. În prezent btc se tranzacționează pe la 87.000 $, după ce coborâse spre 75.000 $, dar majoritatea prognozelor vorbesc despre continuarea creșterii, până la valori tot mai amețitoare… Există intermediari importanți care tranzacționează crypto-active, devine tot mai ușor pentru doritorii de plasamente în crypto-active să facă operațiuni – inclusiv tranzacții care ocolesc reglementările legale din țările în care acestea sunt făcute, scrie Eugen Rădulescu pe contributors.ro .

Totuși, după părerea mea, nu s-a schimbat chiar nimic în mod real în privința crypto. Întâi, piața este, de fapt, minusculă. Tranzacțiile zilnice au coborât la 30-50 miliarde $ – cam de 10 ori cât piața valutară de la București; volumul tranzacțiilor era chiar mai mare când prețul unui btc era de 3-4 ori mai mic; adică, de fapt, interesul pentru tranzacții speculative cu btc se topește, încet-încet.

Dar asta nu e tot. Nu doar că piața este mică de tot, dar este extrem de concentrată. Un sondaj realizat de Glassnode în 2020 a constatat că doar 23,6% dintre deținătorii de btc dețin mai mult de 1 btc, în timp ce majoritatea deținătorilor (76,4%) dețin mai puțin de 1. Acest lucru sugerează că numărul persoanelor care dețin 1 btc sau mai mult este relativ mic în comparație cu numărul total de deținători de btc.

De asemenea, merită remarcat faptul că distribuția proprietății btc este puternic concentrată, cu un număr mic de deținători mari, adesea numiți „balene”, care dețin o parte semnificativă din oferta totală de btc. În martie 2023, primele 1% dintre adresele btc dețin peste 90% din oferta totală, conform Bitinfocharts. Asta arată ca există cațiva “jucători” care pot manevra piața fix așa cum vor ei, care câştigă pe seama tuturor credulilor care își joacă economiile, sau o parte a acestora, la o ruletă unde masa “trage” într-o direcție cunoscută doar de inițiați.

În rest, nici fundamentele nu s-au schimbat. Jocul este strict speculativ, adică nu există un câștig net din crypto, ci doar bani câștigați de unii jucători, de la alții, o sumă zero care este de fapt cam negativă, din costul tranzacțiilor și eventualele impozite pe profit de la cei care câștigă net din tranzacții. Nu s-a schimbat nici scriptul pentru atragerea credulilor; eu am auzit pe unul care spunea sigur pe el că btc este aurul viitorului – iar asta, după ce pierduse mii bune de dolari tranzacționând btc; era fix în poziția bărbatului care își prinde nevasta în pat cu altul, dar o crede pe ea când spune: “tu ce crezi, ce vezi tu, sau ce îți spun eu?”

Și mai e ceva: cei mai inițiați dintre jucători folosesc metode probabilistice și modele de tipul celor de pe piața de capital. Doar că, acolo, evoluția pieței, chiar dacă influențată pe termen scurt de factori multipli, încorporează pe termen mai lung datele legate de dividendele produse de acțiuni. Sigur, aceste date nu apar explicit în modele, dar ele sunt acolo, implicit. În cazul tranzacțiilor cu crypto, nu există vreun dividend vreodată, ci doar “sentimentul pieței”, că doar nu voi spune instinctul ovin. Când a câștigat Trump alegerile, piața crypto a luat-o razna, așteptând ca președintele republican să aducă lapte și miere pe străzi; prețul crypto a explodat, fiind alimentat de exuberanța (perfect irațională!) a jucătorilor. Și aici suspectez că “balenele” au împins prețul în sus, fiind urmate de micii peștișori creduli, care așteaptă să se îmbogățească din nimic.

Pentru că, trebuie să fie clar încă un lucru: cantitatea de btc este strict limitată. În prezent există mai puțin de 20 milioane btc, iar în final se va ajunge la vreo 21 milioane. Scriptul pentru promovare arată că aceasta este o mare virtute, întrucât cantitatea fixă și cererea în creștere vor alimenta o nesfârșită mărire a prețului btc. În realitate, creșterea cererii este doar postulată de scriptul de promovare, întrucât ea nu are absolut nimic în spate. Aici, însă, trebuie adăugat un factor a cărui amploare o ignorasem: faptul că peste 90% din cele 20 milioane btc sunt deținute de 1 la sută din totalul jucătorilor face ca piața de btc să nu existe, în realitate, să fie doar o uriașă manipulare a “balenelor”, adică cei care controleaza jocul. Și ei folosesc aceleași modele matematice care “prezic” evoluția viitoare; ei vânează evenimente care să împingă în sus cererea, pe care o alimentează ei înșiși, validând astfel modelul de la care au pornit. Când cererea crește pe seama peștișorilor care cumpără 0,1 btc sau mai puțin, creșterea temporară a prețului o pot folosi pentru a-și marca profitul, adică a vinde din cele 18 milioane btc pe care le dețin. Dar o fac cu multă băgare de seamă, pentru a evita o prăbușire a pieței. Așa că nimic se tranzacționează în continuare cu prețuri de teatru al absurdului, modelele par a fi validate de “piață” și hora continuă. Desigur, mecanismul nu duce la producerea a absolut nimic, este doar “sentimentul pieței” bazat pe nimic.

Și nici nu va produce vreodată nimic. Crypto activele nu pot fi folosite pentru a da sau lua credit, pentru a investi în vreo producție de ceva. Mecanismul creditului, pe care se bazează întregul mecanism economic capitalist, înseamnă, printre altele, multiplicarea depozitelor, creația monetară prin credit. Dar multiplicarea crypto ar însemna aceeași “crimă” a capitalismului, de care scriptul crypto se ferește ca dracul de tămâie. De aceea, crypto va rămâne un joc în gol, o morișcă ce va lua bani de la unii și îi va da altora, până când se va găsi un copil care să strige că împăratul e gol şi “piaţa” să realizeze, în sfârşit, asta.

Şi piața de capital a crescut întrucâtva (în 4 noiembrie Dow Jones era sub 41.800, a crescut la peste 45.000 o lună mai târziu) dar aici vorbim despre tranzacții uriașe, nu mărunțișul jucat pe piața crypto, așa că o variație de un punct procentual înseamnă multe miliarde de dolari. Acum, politica noii administrații nu mai este apreciată ca la început de piață (iată o exprimare eufemistică rău!). Dow Jones a coborât sub pragul de 38.000, în scădere serioasă după euforia schimbării de la Casa Albă. Un mucalit a observat ca MAGA s-a transformat în MAGDA: Make America Great Depression Again. Rămâne de văzut dacă “sentimentul pieței” va păstra crypto la zeci de procente peste valorile de acum 6 luni, cum se întâmpla deocamdată. Poate, “balenele”, marii deținători de btc, se vor juca pentru a evita scufundarea pieței. Ar putea să le mai meargă, să mai prindă în joc alți peștișori, care înghit basme despre aurul viitorului. Sau nu…

Eugen Radulescu

Născut în 1958 în București. Absolvent al ASE, Facultatea de Finanțe-Contabilitate, 1982. Doctorat în economie, ASE, 1998. Director și consilier al guvernatorului BNR din 1990 până în prezent, cu excepția perioadelor in care a activat ca : președinte Banca Agricolă/Raiffeisen (1999-2002) și CEC (2005-2007) ; și Consilier al Directorului executiv FMI (1996-1998). Consultant FMI – misiuni în Afganistan, Maldive, Tunisia, Mauritania, Gabon s.a.


Citește și:

populare
astăzi

1 Asta e realitatea crudă, oameni buni! Viața „chalet girls”, fetele care-i servesc pe bogații din Alpi...

2 ALERTĂ Ungaria ar putea cere în secunda doi Transilvania de la România dacă planul pro-Rusia al lui Trump pentru Ucraina ar fi acceptat!

3 De citit / Ioana Ene Dogioiu atrage atenția asupra unei manipulări de campanie

4 ALERTĂ Olanda propune Franței împărțirea Belgiei!

5 ALERTĂ SUA propun dezmembrarea țării și acceptarea ocupației rusești, „oferta” finală a lui Trump pentru Ucraina