Se împlinesc 95 de ani de la moartea lui Ion I.C. Brătianu, omul politic considerat cel mai important artizan al României moderne. Ionel Brătianu, așa cum este cunoscut, a sfârșit subit, la vârsta de 63 de ani.

Brătienii - impresionanta dinastie civilă născută în Argeş - a dat ţării doi politicieni cu rol covârşitor pentru realizarea României moderne - Ion C. Brătianu, de numele căruia se leagă Războiul de Independenţă, şi Ion I.C. (Ionel) Brătianu, numit de Regele Ferdinand I „zodia bună a României”, căruia istoria îi atribuie un rol de primă importanţă în Marea Unire de la 1918.

Lider al Partidului Naţional Liberal pentru 19 ani, de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri, mai mult decât oricare alt om politic român, de trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naţionale şi de două ori ministru al Afacerilor Externe, Ion I.C. Brătianu, cunoscut ca Ionel Brătianu , s-a remarcat, mai ales, ca prim-ministru al României interbelice.

Omul politic român care a supus în faţa Parlamentului şi a ţării aprobarea Constituţiei de la 1923 a murit subit câțiva ani mai târziu, pe 24 noiembrie 1927, în Bucureşti, la vârsta de 63 de ani, în urma unei infecţii generalizate.

„L-am găsit foarte rău, nu vorbea, zăcea”

Cronica ultimelor zile ale lui Ion I.C. Brătianu o aflăm de la Sabina Cantacuzino, sora sa mai mare, tovarășa sa din copilărie, cea care a și consemnat fazele acestei morți fulgerătoare, considerând că „mai amară datorie nu se putea”, după cum se arată în volumul „Domeniul Florica. Reședința familiei Brătianu”, editat de Muzeul Național Brătianu și semnat de Narcis Dorin Ion.

„Marți, 22 noiembrie. L-am găsit foarte rău, nu vorbea, zăcea, nu putea înghiți decât cu mare greutate. (...) Miercuri, 23 noiembrie. Sufocații, gâtul paralizat, i se face injecție antistreptococică. Prea târziu. La orele 2, dr. Ștefan Popescu îi face traheotomia. (...)Joi, 24 noiembrie. La 3 a venit preotul... pentru câteva momente.La 6 ¾ s-a stins. Elisa îi ținea mâinile pe ochi, George mâna dreaptă, pe care o ținusem eu până atunci, și Tați, stânga.Eram toți împrejurul lui. Se făcuse ziuă”, nota Sabina Cantacuzino.

„Nici la Regele Ferdinand nu văzusem mai multă aglomerație”

Ceremonia înmormântării a fost minuțios organizată de Ion Gheorghe Duca (I.G. Duca), ministru al Afacerilor Interne la acea vreme (1927-1928). Corpul neînsufleţit al lui Ionel Brătianu a fost depus la Ateneul Român.

„Vineri dimineață, așezat pe un afet de tun și cu sicriul învelit în drapelul național, l-am dus la Ateneu, unde a fost expus până duminică dimineață, când se orânduise înmormântarea. O enormă mulțime a defilat neîncetat în fața sicriului descoperit.. (...) Totul s-a făcut cu mare solemnitate, la serviciul divin asistând lumea oficială, în cap cu Regența și toți fruntașii vieții noastre publice, fără deosebire de partide. (...) Pe străzile Capitalei, la gară, de-a lungul liniei ferate până la Chitila, pretutindeni pe urmă până la Florica, se adunase o mare mulțime. Nici la Regele Carol, nici la Regele Ferdinand nu văzusem mai multă aglomerație și mai multă reculegere, preoții în odăjdii așteptau înconjurați de autorități și de săteni trecerea trenului funebru prin diferite gări”, arăta I.G. Duca.

Înmormântarea lui Ion I.C. Brătianu a avut loc pe 27 noiembrie 1927, la moșia Florica, „casa lui de suflet, iubitul său domeniu unde își desfășura activitatea de <<boier de țară>>” după cum remarcase Regina Maria, potrivit aceluiași volum.

95 de ani de la moartea lui Ion I.C. Brătianu

Muzeul Național „Brătianu” a primit joi, 24 noiembrie 202,2 o vizită oficială a a unei delegații din partea Senatului României, delegație condusă de Alina Gorghiu. Evenimentul, organizat de Senat cu ocazia comemorării a 95 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ionel Brătianu, a inclus și un eveniment religios la Capela Florica.