Criza energetică afectează bugetele ţărilor europene şi riscă să se prelungească până la primăvară
Creşterea preţurilor la energie afectează bugetele ţărilor europene, pe măsură ce guvernele cresc cheltuielile pentru a ajuta consumatorii şi companiile să facă faţă facturilor mai mari la încălzire şi electricitate, o situaţie care riscă să se prelungească şi după sezonul de iarnă, transmite Bloomberg.
Preţurile record la electricitate au devenit rapid una din cele mai importante provocări politice, iar liderii Uniunii Europene, care deja au alocat cheltuieli importante pentru scoaterea economiilor din pandemie, urmează să abordeze din nou acest subiect la summitul lor de joi.
Potrivit Comisiei Europene, 20 dintre cele 27 de state membre UE au adoptat deja măsuri pentru a limita impactul preţurilor mari asupra celor mai vulnerabili consumatori şi gospodării, cel mai eficient prin intermediul reducerilor de taxe.
Măsuri precum sprijin financiar, vouchere şi instrumente limitate în timp vor depăşi 3,4 miliarde de euro şi vor ajuta la reducerea facturilor la energie pentru aproximativ 41 de milioane de consumatori şi 7,6 milioane de mici companii, se arată într-un document trimis de Executivul comunitar către guvernele statelor membre înainte de summitul de joi.
De exemplu, Italia a pus deoparte 1,8 miliarde de euro pentru a-i proteja pe consumatori, au declarat recent surse din apropierea acestui dosar. Grupul de reflexie Bruegel estimează că măsurile totale introduse sau avute în vedere de statele UE se vor ridica la zeci de miliarde de euro.
"Este vorba de măsuri considerabile. Astfel de cifre sugerează că sustenabilitatea finanţelor publice pentru aceste măsuri nu poate dura prea mult iar o criză prelungită a preţurilor la energie va afecta capacitatea guvernelor de a-i proteja pe consumatori", susţine Simone Tagliapietra, senior fellow la grupul de reflexie Bruegel.
Riscurile pentru Europa sunt în creştere. Gradul de umplere a depozitelor de gaze este la un minim istoric pentru acest moment al anului în timp ce Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, a început să maseze trupe la graniţa cu Ucraina, ameninţând să declanşeze un conflict care ar limita şi mai mult livrările de gaze.
UE şi-a pus la punct planul pe termen lung pentru a reduce presiunile la adresa consumatorilor şi companiilor prin reguli mai dure privind stocare de energie, în ideea de a asigura rezerve mai mari înainte de sezonul de încălzire şi, în viitor, o tranziţie de la combustibilii fosili importaţi la surse regenerabile produse intern.
Însă în momentul de faţă, bugetele deja afectate de pandemia de Covid-19 ar putea să limiteze capacitarea guvernelor UE de a oferi mai mult sprijin. AGERPRES
