Criticul şi istoricul literar Mircea Tomuş a încetat din viaţă (fişă biografică)

Criticul şi istoricul literar Mircea Tomuş a încetat din viaţă (fişă biografică)

Criticul şi istoricul literar Mircea Tomuş a murit la vârsta de 88 de ani, a anunţat, la 28 martie 2022, managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil-Ştefan Niţulescu .

* * *

Criticul şi istoricul literar Mircea Tomuş s-a născut la 9 ianuarie 1934, în comuna Mociu, judeţul Cluj, potrivit www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro .

A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj-Napoca (1951-1955). A fost Doctor în filologie (1975). A fost redactor la revista clujeană "Steaua" (1955-1970), redactor-şef la editura "Dacia" (1970-1972), conducând apoi, în două rânduri (mai 1972 - 1990 şi 2000-2002), seria nouă a revistei "Transilvania" din Sibiu. A fost profesor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu - şeful catedrei de Artă Teatrală (din 1997), notează www.ulbsibiu.ro . S-a pensionat în 2004.

A fost preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), apoi al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) din judeţul Sibiu (decembrie 1989); membru CFSN şi CPUN la nivel naţional (ianuarie-11 mai 1990); secretar de stat la Ministerul Culturii (30 decembrie 1992-august 1994).

A debutat în 1955 în revista "Steaua". A debutat editorial cu monografia "Gheorghe Şincai" (1965), urmată de culegeri de critică şi istorie literară: "15 poeţi" (1968), "Carnet critic" (1969), "Răsfrângeri" (1973), "Istorie literară şi poezie" (1974), "Mişcarea literară" (1981). A alcătuit două studii ample despre "Opera lui I.L. Caragiale" (1977, 2002) şi "Mihail Sadoveanu. Universul artistic şi concepţia fundamentală a operei" (1978), ediţii consacrate lui Vasile Voiculescu, antologia pastelului românesc "Efigiile naturii" (1971), "Romanul romanului românesc" (2 vol., 1999, 2000) ş.a.

A fost, de asemenea, un caragialeolog de seamă, pe lângă monografia "Opera lui I.L. Caragiale", a mai scris "Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis" (2002) şi masiva lucrare "Caragiale după Caragiale" (2004), în care dezvăluie "mecanismele magiei teatrale". S-a afirmat şi ca romancier: "Întoarcerea" (1983), "Aripile demonului" (vol. 1, 2007), "Aripile demonului" (vol. 2, 2009), "Aripile demonului" (vol. 3, 2011), "Pentru un alt Caragiale" (2012), "Aripile demonului" (vol. 4, 2013).

În calitate de editor, a trecut de la îngrijirea unor ediţii şi alcătuirea unor prefeţe (M. Eminescu, L. Blaga, G. Coşbuc, I. Pillat, V. Voiculescu, M. Sebastian, Radu Stanca, G. Bacovia, G. Călinescu ş.a.), la punerea în circuit cultural a editurii sibiene "Media Concept", în care s-au tipărit sonetele lui Shakespeare (ediţie completă), lirica esenţială a lui Eminescu, poezia lui Goga, dar şi lucrări de valoare aparţinând unor scriitori români contemporani.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. A fost distins cu premiul "B.P. Hasdeu" al Academiei Române în 1965, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj (1970) şi Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1973, Premiul pentru exegeză blagiană la Festivalul Internaţional de Poezie "Lucian Blaga" (mai 2000), alături de Mihai Cimpoi (Republica Moldova), Felicia Burdescu-Focşeneanu, Premiul Opera Omnia al Festivalului Internaţional de Poezie "Lucian Blaga" (2004), Premiul pentru proză în anul 2007 al Bibliotecii "Octavian Goga" din Cluj Napoca.

A fost "Cetăţean de Onoare al oraşului Avrig" din mai 2013. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)


populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”