Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat vineri că, din toate vremurile, politicienii au încercat să-și 'aservească' într-un fel sau altul justiția, menționând, însă, că ea nu a simțit presiuni.

"Senzația mea este că din toate timpurile și din toate vremurile politicienii au încercat să-și aservească, într-un fel sau alt fel, justiția. Eu personal nu am simțit presiuni, sper ca totul să se limiteze la simple declarații politice, inerente unei campanii electorale. Sunt convinsă că probleme există în toate palierele societății, inclusiv în justiție, dar singura modalitate eficientă de a le rezolva este aceea a dialogului și a bunei credințe", a spus Cristina Tarcea, după ședința CSM.

Întrebată cum a fost posibil ca judecătorii instanței supreme să decidă abia la șapte zile de la dispariția fostului deputat Sebastian Ghiță să ia în discuție o cerere de arestare în lipsă, ea a arătat că, din punctul său de vedere, a existat celeritate în soluționarea cererii.

"A fost un dosar soluționat de colegii de la Înalta Curte, nu am de gând să comentez nimic cu privire la acest aspect, dar v-aș ruga să nu generalizați o situație punctuală, care a intervenit într-un anumit context la toate dosarele. (...) Din punctul meu de vedere, a existat o celeritate a cazului de care discutați (propunerea de arestare în lipsă a lui Sebastian Ghiță — n.r.), în condițiile în care o cerere a fost introdusă pe rolul Înaltei Curți exact în ultima zi lucrătoare a anului 2016. A urmat apoi ziua nelucrătoare a anului 2017 și, la un interval de timp scurt, cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, a avut loc judecarea acelui proces", a răspuns Cristina Tarcea.

În context, ea a explicat de ce cererea nu a putut fi soluționată într-o perioadă mai scurtă.

"Există complet de urgență, numai că acel complet de urgență are competențe limitate, în sensul în care nu are competența de a soluționa cereri incidentale în cauze în care deja au fost sesizate completele de judecată. Or, în cauza respectivă era deja sesizat un complet de judecată și numai acel complet avea competența de a se pronunța, riscul fiind major, și anume, acel al nulității hotărârii care s-ar fi pronunțat", a precizat președintele ÎCCJ.

Cu privire la legea răspunderii magistraților, Tarcea a susținut că nu are nimic împotrivă, dacă este necesar să fie îmbunătățită, dar că ar trebui să existe și o lege a răspunderii legislativului și executivului.

"Eu una nu am absolut nimic împotriva unei legi a răspunderii magistraților. Dacă este necesar a fi îmbunătățită, sigur, se poate îmbunătăți dar, așa cum am arătat, în limita dispozițiilor constituționale. În același timp, nu pot să nu subliniez faptul că, așa cum există o lege a răspunderii magistraților, trebuie să existe și o lege a răspunderii legislativului și o lege a răspunderii executivului pentru că, în ultimă instanță, judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu este suficient de clară, nu este suficient de previzibilă, desigur, aplicarea legii va fi în consecință", a mai precizat Cristina Tarcea.

AGERPRES