Programul de Sănătate al UE recunoaște obezitatea ca boală cronică și va aloca resursele necesare pentru prevenirea și combaterea ei, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și responsabil al acestei instituții pentru EU4Health.

Acesta a participat marți la evenimentul intitulat ”Obezitate: o provocare cu o conexiune puternică și complexă cu hormonii”, organizat de European Society of Endocrinology la care au participat și prestigioși profesori, medici și experți din UE.

”Pe parcursul ultimelor 4 decenii, numǎrul persoanelor care suferǎ de obezitate a crescut de șase ori, fiind astăzi o problemă serioasă de sănătate publică, arată cele mai recente studii în domeniu. Obezitatea crește semnificativ riscul bolilor cardiovasculare, diabetulului de tip 2, hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene și anumitor tipuri de cancer. În medie, 51,8% dintre europeni sunt supraponderali, iar 14,9% sunt obezi, iar Organizația Mondială a Sănătății vorbește deja despre o epidemie globală de obezitate”, a atras atenția Cristian Bușoi.

Pe lângă programul EU4Health care poate contribui la combaterea obezității, eurodeputatul român a amintit și de Orizont Europa, care ”va aloca fonduri și pentru sănătatea publică și pentru cercetare și inovare în determinarea cauzelor și modalităților de tratare a obezității. Nu în ultimul rând, strategia From Farm to Fork promite să reducă obezitatea, concentrându-se pe asigurarea securității alimentare, nutriției și sănătății publice”, a mai spus Bușoi.

”Avem așadar toate pârghiile pentru a lupta cu acest fenomen care amenință că, pȃnă ȋn 2025, va afecta a cincea parte a populației adulte din ȋntreaga lume”, a conchis președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

• Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
• Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
• Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

• Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
• Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
• Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
• Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Sursa: caleaeuropeana.ro

Distribuie Distribuie Comentarii