România are un potențial considerabil pentru instalarea de turbine eoliene în Marea Neagră, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) într-o intervenție în Parlamentul European.

Instituția europeană legislativă s-a reunit în sesiune plenară pentru a discuta, între altele, despre o strategie a UE privind energia din surse regenerabile offshore.

În acest context, eurodeputatul a reamintit Comisiei Europene de ”potențialul încă neexploatat la maxim din Marea Neagră, Marea Baltică sau Marea Mediterană” și a solicitat ”sprijin financiar din Green Deal, Fit for 55 pentru ca țările care au ieșire la aceste mări să își poată crește contribuția eolienă offshore în mixul energetic.”

Bușoi a argumentat astfel că ”avem nevoie să dezvoltăm cât mai curând soluții de stocare, rețele inteligente de smart grids și să stabilim o adevărată piață europeană pentru stocarea energiei pentru a stimula investițiile în noi capacități de stocare. Trebuie investiții în infrastructură, în porturi maritime moderne pentru a găzdui turbine și componente mai mari pentru a atinge cu adevărat potențialul pe care îl avem”, a subliniat eurodeputatul în intervenția sa.

”Vântul și-a dublat cota în mixul energetic în ultimii 5 ani, iar ponderea capacității offshore va crește, în următoarea perioada, datorită accelerării pe piețele europene a unor proiecte de exploatare offshore, care au devenit, recent, funcționale”, a mai spus acesta.

Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, Comisia Europeană a adoptat la mijlocul lunii decembrie o propunere de revizuire a normelor UE privind rețelele transeuropene de energie (Regulamentul TEN-E), în scopul de a sprijini mai bine modernizarea infrastructurii energetice transfrontaliere europene și al îndeplinirii obiectivelor Pactului Ecologic European .

Noul Regulament TEN-E va contribui la realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor prin promovarea integrării surselor regenerabile de energie și a noilor tehnologii de generare a energiei curate în sistemul energetic.

Regulamentul va continua să conecteze regiunile actualmente izolate de piețele energetice europene, să consolideze interconectările transfrontaliere existente și să promoveze cooperarea cu țările partenere. Va contribui la realizarea în timp util a infrastructurii transfrontaliere prin propunerea unor modalități de simplificare și accelerare a procedurilor de obținere a licențelor și autorizațiilor.

Propunerea Comisiei include:

– o obligație, pentru toate proiectele, de a îndeplini criterii obligatorii de durabilitate și de a urma principiul „de a nu face rău” înscris în Pactul verde;

– o actualizare a categoriilor de infrastructură eligibile pentru sprijin prin intermediul politicii TEN-E, punându-se capăt sprijinului acordat infrastructurii pentru petrol și gaze naturale;

– un nou accent pus pe rețelele electrice offshore, cu dispoziții care prevăd facilitarea unei planificări și a unei implementări mai integrate a infrastructurii pe uscat și offshore prin introducerea ghișeului unic offshore;

– un nou accent pus pe infrastructura pe bază de hidrogen, incluzând transportul și anumite tipuri de electrolizori;

– norme actualizate pentru promovarea utilizării rețelelor electrice inteligente, în scopul de a se facilita electrificarea rapidă și extinderea generării de energie din surse regenerabile;

– dispoziții noi privind investițiile în rețele inteligente pentru integrarea gazelor curate (precum biogazul și hidrogenul verde) în rețelele existente;

– o atenție susținută acordată modernizării rețelelor electrice și stocării energiei electrice, precum și rețelelor de transport al carbonului;

– dispoziții noi privind sprijinul pentru proiecte care conectează UE cu țări terțe (proiecte de interes comun sau PIC) care demonstrează avantajul și contribuția reciprocă la realizarea obiectivelor globale ale Uniunii în materie de energie și climă în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie și decarbonizarea;

– un cadru de guvernanță revizuit menit să consolideze procesul de planificare a infrastructurii și să se asigure că acesta este aliniat cu obiectivele climatice și cu principiile noastre legate de integrarea sistemului energetic, printr-o mai mare implicare a părților interesate de-a lungul întregului proces, un rol consolidat al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și o mai bună supraveghere din partea Comisiei;

– măsuri de simplificare a procedurilor administrative, accelerându-se implementarea proiectelor, reducându-se procedurile de obținere a licențelor pentru PIC pentru a se evita înregistrarea de întârzieri legate de proiecte care facilitează tranziția energetică și consolidându-se transparența și participarea la consultări.