Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a criticat marți mesajul radical transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans, România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie.

“Industria minieră din România are tot atât viitor cât în Polonia și Germania”, a reacționat Bușoi.

“Legat de declarațiile vice-președintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, trebuie spus că toți politicienii europeni (fie că provin sau nu din țări cu industrie minieră) ar trebui să înțeleagă că un mesaj radical nu ajută discutia și așa tensionată despre ce vor face minerii și nu ajută nici la acceptarea Acordului Verde European (Green Deal), susținut de Comisie. Nu poți spune unor oameni, care sunt afectați direct și au de suferit, că” nu este nimic personal”, că trebuie să renunțe peste noapte la viața lor și să devină altcineva, iar apoi să te aștepți să ai un dialog cu acei oameni. Pentru ei este foarte personal și pentru oricine ar fi personal”, a spus acesta.

Cristian Bușoi i-a asigurat, totodată, pe minerii din România “că sunt în același tren cu minerii polonezi, cehi și nemți”.

“Țările UE deși reduc numărul de mine, protejează, pe cât posibil industria, în același timp. Plus că închiderea minelor trebuie însoțită de soluții concrete pentru cei afectați (locuri noi de muncă, reconversie profesională) și pentru sistemele energetice (susținerea altor surse pentru producerea de energie). Dar, mai ales, este nevoie ca toți politicienii să dea dovada de moderație și să înțeleagă povestea oamenilor din spatele cifrelor”, a mai precizat el.

Cu o zi în urmă, Cristian Bușoi a criticat aspru “ideea că alte țări își păstrează minele și România le închide este o minciună populistă” .

România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are niciun viitor, a declarat, marţi, Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European, în cadrul conferinței ZF Power Summit .

“Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui”, a arătat oficialul european, citat de Agerpres .

“Trebuie să spunem clar acest lucru şi să mobilizăm mecanismul de tranziţie justă pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc, că vor exista noi posibilităţi acolo”, a precizat Timmermans, condițiile în care România are alocată o sumă de 1,94 de miliarde de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă, reprezentând aproximativ 11% din acest fond și fiind a patra cea mai mare alocare, după Germania, Polonia și Cehia .

“Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, a completat el.

Întrebat modelul cărei ţări ar putea să-l urmeze România în privinţa renunţării la cărbune, el a indicat Grecia și Grecia.

“Grecia s-a mişcat cel mai repede. Are mine de lignit şi va renunţa la ele în următorii ani, deci foarte repede. Noi vom fi alături de Grecia, care va investi în regenerabile. La fel, Germania are un plan bun de renunţare la cărbune, cel mai târziu în 2038. Aş sugera oficialilor români să se uite pe acordurile agreate în Germania, pentru că nu implică doar autorităţile publice şi industria cărbunelui, ci şi asociaţiile comerciale şi alţi jucători, autorităţi locale, pentru a crea un plan realistic de renunţare la cărbune, cu planuri sociale pentru companii şi cu planuri de reprofilare a regiunilor”, a mai precizat oficialul european.