Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens
Uniunea Europeană ar trebui să joace rolul de lider la nivel global în reducerea emisiilor de metan, al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, subliniază eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European într-un interviu acordat revistei The Parliament.
”Emisiile de metan reprezintă al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, sectorul energetic numărându-se printre principalele surse”, a explicat Bușoi, furnizând în același timp date statistice legate de domeniile de activitate în urma cărora rezultă emisii de metan.
Astfel, în Uniunea Europeană, 53% dintre emisiile antropice de metan provin din agricultură, 26 % din deșeuri și 19 % din sectorul energetic.
”Emisiile de metan sunt generate de o paletă largă de sectoare și, odată ajunse în atmosferă, se amestecă cu alte tipuri de gaz, lucru ce face dificilă măsurarea și raportarea acestora. (…) Îmbunătățirea măsurării și raportării emisiilor de metan la nivelul sectoarelor ne va ajuta să înțelegem mai bine situația și să stabilim acțiunile imediate” necesare, a punctat președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salutând în același timp strategia Comisiei Europene de reducere a emisiilor de metan, dată publicității la mijlocul lunii octombrie a anului trecut.
În același timp, Cristian Bușoi a anunțat că în lunile următoare, Parlamentul European va evalua opțiunile disponibile în vederea atingerii acestui deziderat european.
”O audiere comună a trei comisii parlamentare reunite va avea loc în curând pentru a asculta opiniile experților și părților interesate”, a mai precizat eurodeputatul român.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.
Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.
În acest context, europarlamentarul Cristian Bușoi a subliniat că ”este crucial ca sectorul petrolului și gazelor să aibă o abordare proactivă pentru a limita impactul lanțului său de aprovizionare asupra mediului înconjurător”.
”Uniunea Europeană trebuie să se implice în reducerea emisiilor de metan la nivel global, folosindu-se de poziția sa de cel mai mare importator global de combustibili fosili pentru a sprijini acțiuni similare din partea partenerilor globali”, a mai spus Bușoi, considerând că instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan reprezintă un alt element cheie al strategiei propuse de Comisia Europeană.
Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.
Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.
Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.
Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.
Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.
Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.
Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.
Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.
Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.
Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.
În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.
Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.
Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.
Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.
Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.
Sursa: caleaeuropeana.ro
