Mii de copii ucraineni sunt prizonieri într-un sistem de reeducare pus în aplicare de regimul de la Moscova încă din primele zile ale invaziei sale din țara vecină în scopul de a le șterge identitatea și de a-i transforma în ruși.

Autoritățile ruse au recurs la diverse metode pentru a strămuta acești copii în teritoriile aflate sub controlul lor. Indiferent de metoda aplicată, Moscova invocă drept pretext faptul că le-ar oferi protecție. Însă majoritatea copiilor ajung în tabere de reeducare sau sunt adoptați în mod ilegal de familii de ruși. Unii dintre ei dispar cu totul, relatează Euronews.

Deportarea și naturalizarea forțată a copiilor ucraineni au fost calificate drept crime de război de către anchetatorii ONU și au obligat Curtea Penală Internațională (CPI) să emită mandate de arestare împotriva lui Vladimir Putin și comisarului său pentru „drepturile copilului”, Maria Lvova-Belova.

Dispăruți în timpul vacanței

Ludmila Motîciak este unul din părinții care au fost nevoiți să traverseze teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina în speranța de a-și recupera copilul.

În timp ce se înmulțeau zvonurile despre contraofensiva ucraineană privind eliberarea Hersonului, femeia era îndemnată de către directorul școlii la care învăța fiica sa, Anastasia, în vârstă de 15 ani, să accepte o „vacanță” la o tabără din peninsula Crimeea, anexată de Moscova în martie 2014. Ludmila spune că a fost sceptică față de această propunere, dar a cedat la insistențele directorului. „A fost foarte convingător”, a mărturisit ea pentru Euronews.

Potrivit ei, „vacanța” era prevăzută pentru două săptămâni, dar data revenirii a tot fost amânată. „Ne-au spus: nu vă îngrijorați, se vor întoarce la sfârșitul lunii octombrie, apoi în noiembrie... și tot așa”, afirmă femeia.

La un moment dat, directorul i-a transmis că ar trebui să se ducă singură să-și recupereze fiica. După eliberarea Hersonului, în prima jumătate a lunii noiembrie, Ludmila Motîciak a pierdut legătura cu fiica sa.

Între timp, Anastasia se îmbolnăvise de varicelă și fusese internată, ceea ce a salvat-o de la deportare în Rusia. În cele din urmă, Ludmila Motîciak s-a dus în Crimeea și și-a regăsit fiica. Alți părinți nu au fost la fel de norocoși.

Identități noi

Mai multe organizații colaborează cu autoritățile locale pentru a monitoriza situația copiilor dispăruți. Dar se confruntă cu numeroase dificultăți, mai ales că procesul de deportare nu este transparent, iar autoritățile ruse prezintă adopțiile drept acte de binefacere.

Cele mai importante surse despre situația copiilor ucraineni deportați sunt deocamdată cele deschise, în special pe rețelele de socializare, unde aceștia pot fi văzuți cum sunt instruiți în tabere de reeducare să cânte imnul de stat al Rusiei.

Potrivit lui Aagje Ieven, de la Missing Children Europe, autoritățile ruse le schimbă numele, le oferă acte noi de identitate și îi plasează ilegal în familii de ruși ce își doresc să înfieze copii. În același timp, fac propagandă precum că îi „salvează” și „le oferă o nouă viață”.

Ironic, filmulețele de propagandă difuzate de Moscova sunt utilizate pentru a stabili locurile în care se află copiii deportați.

Universitatea din Yale a publicat un raport cuprinzător pe această temă care se bazează în mare parte pe surse deschise, precum declarațiile oficiale și imagini difuzate pe rețelele de socializare, inclusiv de reprezentanți ai Guvernului rus. „Am tradus tot ceea ce au spus responsabilii locali în legătură cu transferurile” de copii, subliniază cercetătorul Nathaniel Raymond.

Cercetătorii de la Yale au identificat 43 de tabere de reeducare. „Credem că numărul lor este mult mai mare. Este vorba de un sistem logistic complex, în parte militarizat. Este dispersat, diversificat și extrem de întins pe plan geografic”, precizează Nathaniel Raymond.

Transformați în ruși

Taberele de reeducare au reapărut în teritoriul controlat de Moscova încă din 2014, după anexarea Peninsulei Crimeea.

În primăvara anului trecut, regimul de la Moscova a relaxat regulile în materie de adopție și eliberare a cetățeniei pentru a le permite rușilor să adopte mai ușor copii ucraineni și să-i naturalizeze.

„Este o modalitate de răpi o generație. Dacă nu-i poți cuceri, îi faci ruși”, conchide Aagje Ieven.

Mandatul de arestare emis de CPI împotriva lui Putin nu poate fi aplicat în Rusia, întrucât liderul de la Kremlin a evitat ca țara sa să fie parte a Statutului de la Roma. Totuşi, decizia CPI îl împiedică pe liderul de la Kremlin să se deplaseze în oricare din cele 123 de țări ce recunosc jurisdicţia tribunalului cu sediul la Haga.

Reprezentanții regimului Putin au reacționat cu furie față de această decizie, cel mai vocal dintre ei fiind fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a amenințat cu războiul orice țară care va aplica mandatul de arestare emis de CPI.