Creşterea PIB-ului este previzionată să rămână sub 2% în acest an, pe măsură ce inflaţia erodează veniturile reale (analiză)
Recuperarea economică va încetini substanţial în 2022, deoarece creşterea PIB-ului este previzionată să rămână sub 2% în acest an, pe măsură ce inflaţia erodează veniturile reale, politica monetară se va înăspri şi problemele lanţului de aprovizionare s-ar putea dezvolta în continuare, susţin analiştii OTP Bank.
"Având în vedere performanţa recuperării economice, datele statistice arată că România şi-a depăşit nivelul înregistrat înainte de pandemie, dar până la finalul celui de-al doilea trimestru din 2021 a ajuns cu aproximativ 2% sub tendinţa dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut creşterea a încetinit substanţial, iar până în ultimul trimestru al anului 2021 economia a stagnat deja în raport cu referinţa trimestrială", arată analiza.
În funcţie de analiza sectorială, agricultura şi industria au avut o contribuţie mult mai redusă în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, în timp ce creşterea sectorului de servicii a încetinit din cauza efectelor acute ale variantei Delta a virusului Covid, precum şi a efectelor de bază.
"În context regional, în ultimele luni ale anului 2021, România a regresat de la a doua la a patra cea mai performantă ţară din regiunea Europei Centrale şi de Est, după Serbia, Polonia şi Ungaria, în funcţie de nivelul PIB-ului înainte de pandemie. În acelaşi timp, datele statistice pentru ianuarie-februarie sugerează uşoare progrese, în timp ce conflictul Rusia-Ucraina deteriorează perspectivele. Deşi relaţiile comerciale sunt moderate, preţurile mai mari ale energiei, creşterea mai lentă a zonei euro şi creşterea primei de risc vor afecta activitatea şi vor alimenta creşterea inflaţiei", au raportat analiştii OTP Bank.
Prin urmare, perspectivele de creştere economică ale României pentru acest an vor fi sub medie în comparaţie cu alte economii din regiune, în timp ce nevoia de consolidare fiscală este mai acută decât în alte ţări din CEE, din cauza faptului că România se află în procedura de deficit excesiv.
Potrivit analizei, inflaţia a continuat creşterea constantă şi, alimentată de şocurile preţurilor la energie şi alimente, a urcat la 8,5% în luna februarie, în timp ce inflaţia de bază a rămas la 5,2%.
Totodată, având în vedere faptul că piaţa locală a intrat în criza Covid cu o piaţă energetică liberalizată, creşterea preţului energiei pentru uz casnic din 2021 a avut un efect direct mai mare decât cel din regiune, iar contribuţia la inflaţia agregată a variat de la lună la lună, în funcţie de aplicarea noilor măsuri de plafonare a preţului.
"Deoarece guvernul a impus un plafon la preţurile energiei pentru anul viitor, nu ne aşteptăm la o nouă creştere reglementată a preţului energiei până în primăvara anului 2023. În acelaşi timp, costurile cu energia pentru companii ar putea creşte în continuare, iar conflictul Rusia-Ucraina nu va face decât să contribuie la aceste presiuni asupra preţurilor alimentelor. Mergând mai departe, anticipăm un vârf al inflaţiei de 9,5% în perioada aprilie-mai, cu şanse destul de bune de a vedea o scădere treptată ulterior", susţin autorii analizei.
Pentru a combate această situaţie, banca centrală a continuat să majoreze dobânda de referinţă cu 50 bps, ultima majorare de acest fel având loc la începutul lunii aprilie.
Pe lângă alte măsuri de înăsprire a politicii monetare, este foarte probabil ca Banca Naţională a României să continue cu astfel de majorări, astfel încât rata dobânzii de referinţă ar putea atinge nivelul de 4,5% până la finalul acestui an.
În tabloul macroeconomic extins, piaţa forţei de muncă şi nivelul de ocupare şi-au revenit treptat după criza Covid, iar creşterea generală a salariilor a revenit uşor în ultimele luni ale anului 2021, deşi inflaţia a redus puternic din puterea reală de cumpărare.
O creştere semnificativă a salariilor ar putea complica eforturile băncii centrale de a aduce inflaţia sub control, în timp ce şi alţi indicatori macroeconomici continuă să se înrăutăţească.
Astfel, un exemplu clar este cel al contului curent, care va continua să fie afectat de creşterea preţurilor la energie, România fiind importator net de energie. Întrucât deficitul geamăn îşi continuă tendinţa descendentă şi este cert că balanţa externă pentru următorii doi ani va fi afectată negativ, nevoia de consolidare fiscală este şi mai importantă.
"Previzionăm o consolidare fiscală treptată, în conformitate cu programul de convergenţă adoptat, dar ne aşteptăm şi la unele derapaje faţă de planuri, având în vedere creşterea subvenţiilor pentru energie, reducerile de taxe care au fost propuse şi încetinirea generală a creşterii. În prognoza actuală, datoria guvernamentală ar putea creşte la 55% din PIB până în 2023", au adăugat analiştii OTP Bank.
Având în vedere evoluţiile globale şi regionale, observăm riscuri în privinţa încetinirii creşterii PIB, în timp ce perspectivele privind inflaţia şi rata dobânzii indică viitoare majorări.
OTP Bank România este subsidiara OTP Group, o bancă universală cu prezenţă în Europa Centrală şi de Est, care oferă soluţii financiare complete, fiind activă atât în segmentul retail, cât şi corporate. Banca ocupă locul 9, după active, în clasamentul jucătorilor bancari din România, potrivit ultimelor date BNR. În România, membrii Grupului OTP sunt: OTP Bank România, OTP Consulting, OTP Leasing, OTP Asset Management, OTP Factoring, OTP Advisors şi Fundaţia OTP Bank România. AGERPRES
