Se înmulțește numărul de cazuri de îmbolnăvire cu virusul West Nile. Încă un pacient infectat a fost confirmat, miercuri, la Spitalul Județean din Suceava. Este vorba despre o persoană de 69 de ani, internată acum 9 zile, inițial cu suspiciunea de meningită. „Din fericire, pacientul suferă de o formă ușoară a bolii, starea lui este favorabilă și va fi externat mâine”, a precizat, pentru Adevărul, purtătorul de cuvânt al unității medicale.

Dr. Dan Teodorovici, medic de medicină de urgență în cadrul spitalului din Suceava, a declarat pentru Adevărul că din luna iulie și până în prezent la spital s-au prezentat patru pacienți, ulterior conformați cu West Nile. „Unul de 81 de ani, care a evoluat bine după tratament și a fost externat. Nu a rămas cu sechele, s-a vindecat în totalitate. Este și cel care a reacționat cel mai bine la tratament. Nu există ceva specific, i s-au administrat antivirale și antitermice. Apoi, am avut un pacient de 83 de ani care, din păcate, a decedat, dar pe fondul altor probleme de sănătate. Acestea s-au complicat în urma infecției cu virusul. I s-a agravat mult starea inițială, și așa precară. Persoana respectivă, care suferise mai multe accidente cerebrale vasculare, a murit subit, iar evenimentul a avut loc acum câteva zile. Avem și un pacient de 88 de ani, la fel, cu alte patologii, care acum este în stare septică, în Terapie Intensivă, tot în stare gravă. Și încă o persoană confirmată miercuri, și ea aproape vindecată”, a explicat medicul situația actuală.

Simptomele West Nile, confundate cu cele ale meningitei

Acești pacienți s-au prezentat la spital la jumătatea lunii iulie cu simptome de meningită, a mai precizat dr. Dan Teodorovici. „S-au prezentat în UPU cu simptome de meningită: dureri de cap, febră, stare de confuzie. Au fost internați, iar apoi, pentru identificarea agentului patogen se face puncție cu recoltare de lichid cefalo-rahidian. Analiza a fost trimisă la laborator pentru identificarea agentului patogen. Printre agenții patogeni care se caută este și virusul West Nile. Însă, în cazul acestor pacienți, în loc să descoperim meningită, am descoperit virusul transmis de țânțari”, a detaliat medicul Teodorovici protocolul.

Aceste persoane internate la Suceava provin din mediul rural. „Țânțarii sunt oriunde, dar mai ales în zonele rurale, la sat, iar oamenii internați la noi locuiesc în aceste zone. Însă, ne așteptăm să apară și pacienți care locuiesc la oraș. E posibil să apară mai ales în cazul celor în vârstă, imunocompromiși, dar și a copiilor”, a mai precizat dr. Teodorovici.

De ce ne confruntăm an de an cu astfel de cazuri de îmbolnăvire cu virusul West Nile? Medicul epidemiolog Emilian Popovici are o explicație extrem de simplă: autoritățile locale nu iau din timp măsuri de eliminare a țânțarilor. „Cu cât crește nivelul de civilizație și de dezvoltare al unei regiuni sau țări, cu atât este mai puțin sesizabilă prezența muștelor, țânțarilor sau rozătoarelor și asta deoarece se iau măsuri corecte și cu caracter permanent de dezinsecție și deratizare. Cu cât scade nivelul de dezvoltare menționat, se remarcă situația inversă, iar în loc de măsuri se prezintă în general scuze”, este de părere specialistul. În străinătate, continuă el, aceste insecte sunt extrem de puține spre deloc. Motivul? „Autoritățile de acolo iau măsuri de prevenire a răspândirii lor pe tot parcursul sezonului cald. Motiv pentru care ei nu se confruntă cu riscul de îmbolnăvire cu West Nile și cu nici un alt virus transmis de aceste insecte. La noi este altă poveste. Noi luăm măsuri abia după ce apar primele cazuri de îmbolnăvire, abia după ce populațiile de țânțari sunt prezente și foarte prezente. Evident, rezultatul acestor măsuri de dezinsecție este acum unul limitat”, consideră specialistul.

Persoanele din mediul rural, cele mai expuse riscului de îmbolnăvire. Explicațiile unui biolog

Pornind de la aceste afirmații, am încercat să aflăm care este, concret, protocolul de dezinsecție efectuat de Primăria Capitalei, cum se desfășoară procedura și care sunt efectele imediate.

Aurelian Pintiliescu, biolog în cadrul Companiei Municipale Eco Igienizare, a declarat pentru Adevărul că virusul poate fi transmis la om de țânțarul comun, cel care ne bâzâie noaptea la urechi. „Nu vorbim aici despre vreo specie anume. Orice țânțar ne poate îmbolnăvi ”.

Problema virusului West Nile în România apare odată cu înmulțirea necontrolată a populației de țânțari, continuă specialistul. „Totul pleacă de la biologia acestei insecte, de la modul în care ea se dezvoltă și se înmulțește. Pentru depunerea ouălor și dezvoltarea cuiburilor larvare țânțarii au nevoie de un mediu propice și anume ape stătătoare, de la bălți și lacuri, până la diverse recipiente cu apă uitate de oameni prin curți sau grădini. Apa ar trebui să băltească acolo în jur de o săptămână pentru a se dezvolta o populație de țânțari”, explică biologul.

De ce apar cazurile de îmbolnăvire mai ales în rândul persoanelor care locuiesc la casă, în zona rurală? „Aceste persoane trăiesc și muncesc în aer liber mai mult decât cineva care locuiește la bloc, în marile orașe. Apoi, oamenii care locuiesc la casă își udă grădinile, uită diverse recipiente cu apă, nu rezolvă problema bălților care apar după ploaie, a apei stătute prin diferite zone de grădină, curte, livadă etc”, mai spune Aurelian Pintiliescu.

Un țânțar, a precizat biologul, poate zbura până la un kilometru, iar dacă bate vântul el străbate distanțe și mai mari. Practic, are o zonă destul de extinsă pentru a găsi un mediu propice de înmulțire. „Depune și câte 200 de ouă odată. Iar în șapte, zece zile apare următoarea generație de insecte. Țânțarii trăiesc în jur de o lună, timp în care pot depune ouă și de până la cinci ori. Practic, de la un singur țânțar într-o lună se poate ajunge la 1.000 de insecte”.

De ce ne înțeapă, de fapt, țânțarii

Trebuie știut faptul că țânțarii masculi nu înțeapă, explică biologul. „Ei nu au nevoie de sânge. Se hrănesc cu seva florilor și cu sucurile din fructe sau plante. Nici femelele nu se hrănesc cu sânge. Ele înțeapă, în schimb, dintr-un alt motiv. Sângele ajută la maturarea ouălor pe care apoi insecta le depune. Pur și simplu au nevoie de anumite proteine din sânge pentru ca ouăle lor să se dezvolte”.

Trebuie să ne păzim, prin urmare, de înțepături, dacă vrem să prevenim infecția cu West Nile, atenționează specialistul. „Virusul este circulant pe toată durata sezonului cald. Cazuri confirmate au fost și în București și mă aștept să mai apară. Evident, oamenii din oraș, care nu locuiesc la casă, ar trebui să se cumpere produse repelente: sprayuri, soluții, brățări de pus la mână, dispozitive pentru interior care se bagă în priză, plase de țânțari la geamuri. Și să avem o îmbrăcăminte adecvată mai ales seara când ieșim la plimbare prin parcuri: pantaloni și bluze cu mânecă lungă, dintr-un material subțire și care lasă pielea să respire”.

Motivul pentru care avem țânțari în București, deși primăria face dezinsecție

În București, a mai precizat Aurelian Pintiliescu, tratamentele care se administrează împotriva populațiilor de țânțari pot avea un efect mult diminuat din cauza caniculei din această perioadă. „Soluțiile cu care se stropește spațiul verde își pierd din efect, devin mai puțin eficiente din cauza căldurii, a razelor UV și a prafului din atmosferă. De asemenea, nu se fac tratamente pe ploaie si vant puternic ”. Apoi, mai precizează biologul, să nu uităm canalizarea orașului care, dacă este colmatată, devine încă un mediu propice dezvoltării coloniilor de țânțari.

Anul acesta, dezinsecția în București a început în primăvară, la începutul lunii mai. „Am început mai devreme decât în alți ani tocmai pentru că ne-am confruntat cu temperaturi mai ridicate, iar tânțarii au apărut și ei mai devreme. Am început să pulverizăm prin parcuri, grădini, să stropim spațiile verzi de printre blocuri și vegetația stradală. În principiu, insectele mor cam după 5 minute de la contactul cu substanțele, însă nu este de ajuns să stropești doar o singură dată. Operațiunea trebuie repetată. Printre motive se numără și faptul că insecticidul pe care îl folosim la stropit vegetația nu poate fi aplicat în apă, acolo unde sunt depuse ouăle și se dezvoltă larvele. Sunt restricții de mediu. Pentru apă se folosește o altă substanță. Sunt tratamente de larvicidare care se fac la malurile de lac”.

Apoi, mai precizează biologul, dezinsecția nu se face oricând și oricum: „Există oameni care se întreabă de ce nu stropim mai des sau de ce nu folosim o concentrație mai mare de insecticid. Iată și răspunsul: pentru că aceste substanțe active omoară nu numai țânțarii, ci și alte insecte benefice. De aceea nu poți da în fiecare zi. Și trebuie ținut cont de acest lucru. Totul trebuie făcut cu cap. Trebuie ținut cont de recomandările producătorului, de avizul produsului respectiv. Trebuie să adaptezi concentrația soluției în așa fel încât să neutralizezi doar specia de interes”.

Biologul mai atrage atenția asupra unui aspect: „Dacă se insistă cu aceste insecticide, țânțarii vor dezvolta rezistență, iar soluțiile nu-și vor mai face deloc efectul”.

Primăria Capitalei a aprobat pentru acest an 14 tratamente

Alina Ion, specialist în comunicare în cadrul Companiei Municipale Eco Igienizare, a declarat pentru Adevărul că pentru acest an Primăria Capitalei a aprobat 14 tratamente, însă numărul acestora ar putea crește dacă specialiștii vor considera că este cazul. „Chiar în această seară îl începem pe al unsprezecelea. Tratamentele se fac doar noaptea de la ora 22.00 până la 5 dimineața și sunt vizate toate spațiile verzi din București. Mă refer la spațiile publice. Joia, de exemplu, se fac parcurile, iar în celelalte zile din timpul săptămânii se stropește tot ce înseamnă spațiu verde care aparține de municipalitate”. O intervenție poate dura cinci, șase chiar șapte zile, în funcție de prognoza meteo. „Dacă plouă, de exemplu, acțiunea din acea seară se amână”, mai spune șefa de la comunicare.

Monitorizarea zonelor unde se insistă cu aceste tratamente se face aleator, mai explică Alina Ion. „Se pun în diverse zone la orașului niște capcane în care se prind insectele. Apoi, acestea ajung la Institutul Cantacuzino, acolo unde sunt analizate în laborator. Dacă se descoperă țânțari purtători de West Nile, în zona unde au fost prinși se intervine cu o dezinsecție mai riguroasă. Se aplică tratament suplimentar. S-a întâmplat acum ceva vreme în Berceni și în Bucureștii Noi”, ne-a mai declarat Alina Ion.