Creierul poate modula intensitatea durerii, amplificând-o sau diminuând-o (studiu)
Percepţia durerii este esenţială pentru supravieţuire, însă intensitatea ei poate fi amplificată sau diminuată, conform unui studiu realizat în SUA şi citat de AFP, prin care s-a încercat aprofundarea mecanismelor creierului responsabile de modularea acestei senzaţii.
Un nou studiu publicat marţi în jurnalul ştiinţific american Cell Reports s-a concentrat pe circuitul din creier responsabil de amplificarea sau diminuarea semnalelor de durere. Cercetarea compară acest mecanism cu modul în care un termostat controlează temperatura dintr-o locuinţă.
Autoarea principală a studiului, Yarimar Carasquillo, cercetătoare la Centrul Naţional pentru Sănătate Complementară şi Integrativă (NCCIH), a explicat pentru AFP că regiunea responsabilă de acest mecanism este amigdala centrală, o structură cerebrală esenţială în decodarea emoţiilor.
Potrivit studiului, amigdala centrală pare să joace un rol dublu.
În urma studiilor pe şoareci de laborator, Yarimar Carasquillo şi colegii au descoperit că activitatea din neuronii care exprimă protein-kinaza C-delta amplifică durerea, în timp ce neuronii care exprimă somatostatinul inhibă lanţul de transmitere în nervii utilizaţi pentru a comunica durerea.
Amigdala centrală nu este în totalitate responsabilă de gestionarea durerii. Rolurile sale sunt, de exemplu, să răspundă la stresul sau anxietatea ce amplifică durerea, sau să contribuie la concentrarea asupra unei sarcini care distrage atenţia persoanei şi reduce percepţia durerii.
Percepţia durerii poate fi un avertisment important semnalând persoanei respective că are nevoie de ajutor, de exemplu pentru persoanele cu apendicită sau criză cardiacă.
Persoanele care se nasc cu insensibilitate la durere nu realizează adesea gravitatea rănilor pe care le au şi, prin urmare, prezintă un risc mai mare de deces.
Totuşi, nu toate senzaţiile de durere sunt utile. Conform unui sondaj din 2012, aproximativ 11% dintre adulţii americani simt dureri fizice în fiecare zi.
Acesta conduce adesea la dependenţa de analgezice puternice, cum ar fi substanţele opioide, sau la tentative de automedicaţie cu produse contrafăcute sau ilegale, ce conţin din ce în ce mai mult fentanil, un opiaceu de sinteză extrem de puternic şi de periculos.
Încercând să înţeleagă mai bine mecanismele creierului responsabile de modularea durerii, cercetătorii speră să descopere tratamente mai bune, care vizează doar formele de durere care sunt ''rele'' şi inutile.
"Reacţia sănătoasă este: simţiţi durere, aceasta vă transmite că ceva nu este în regulă, sunteţi trataţi, iar durerea dispare", a explicat Yarimar Carasquillo. ''În cazul durerii cronice, acest lucru nu se întâmplă, sistemul este blocat. Dacă putem identifica ce anume blochează sistemul, putem inversa fenomenul'', a precizat cercetătoarea. AGERPRES