El cuprinde 47 de zile în care credincioşii care vor să primească Botezul Creştin de Paşte (să se împărtăşească) sunt îndrumaţi de feţele bisericeşti să evite preparatele de origine animală şi să se gândească la patimile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru a se curăţa de păcate şi a obţine desăvârşirea.

Postul cel Mare vesteşte apropierea Sfintelor Paşti, când se sărbătoreşte Învierea Domnului Iisus Hristos. „Postul cel Mare a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor ce urmau să primească Botezul creştin de Paşti şi ca mijloc de creştere duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului”, spune părintele Eugen Ramon Ilie din Călăraşi.

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Paştele ortodox va fi sărbătorit în acest an pe 2 mai, conform calendarului creştin ortodox. În urma Sinodului I Ecumenic de la Niceea, Biserica de Răsărit a stabilit ca durata postului să fie de şapte săptămani, valabil până în zilele noastre.

În Postul Mare creştinii, notează Calendarul ortodox, trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animală. Mai mult, aceştia trebuie să se înalţe sufleteşte prin rugăciune, alături de fapte bune.

În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, iar cel latin cu Miercurea Cenuşii. Asa cum bine se ştie, Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de cel sufletesc.

La capitolul tradiţii şi obiceiuri, încă se mai păstrează ritualul ca, înainte de Postul Paştelui, toate rufele să fie spălate, iar vasele să fie opărite. „Tot în această perioadă, se spune că nu este bine să se facă nunţi. În a cincea săptămână de post, încep Deniile, dată la care începe curăţenia de primăvară”, spun specialiştii în Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

În postul Paştelui este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în mai multe zile. Conform crestinortodox.ro, se dezleagă la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).