Creşte din nou numărul de cazuri COVID-19 în România. Datele oficiale săptămânale ale Ministerului Sănătăţii arată că, din cele 3.974 de cazuri noi de infecţii cu SARS-CoV-2, înregistrare în intervalul 20-26 iunie 2022, 547 au fost ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Potrivit aceleiaşi surse, numărul testelor RT-PCR efectuate a fost de circa 17.000, iar incidenţa la 14 zile este de 0,18 la mie.
În spitale se află internate cu diagnosticul de COVID-19 638 de persoane – în creştere faţă de 458, în săptămâna anterioară –, dintre care 58 la ATI. Dintre cei aflaţi la ATI, 41 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 78 sunt minori, 77 fiind internaţi în secţii şi 1 la ATI. Numărul deceselor în intervalul menţionat a fost de 13 (faţă de 12 în săptămâna anterioară), dintre care 10 la persoanele nevaccinate.
„Vaccinurile sunt în continuare protective”
„Am observat şi că în ţările în care există o creştere importantă a numărului de cazuri nu se modifică măsurile, atâta timp cât numărul de cazuri din ATI şi decesele consecutive acestora nu înregistrează creşteri. Ceea ce se întâmplă este cauzat de circulaţia variantei Delta şi a celor trei subvariante Omicron: BA 2; BA 4 şi BA 5”, a explicat prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. Ceea ce este de remarcat în ultimele date oficiale este numărul mare de persoane nevaccinate care au ajuns la ATI, punctează profesorul Popovici. „Şi, pe cale de consecinţă, şi numărul cel mai important de decese este evidenţiat tot la persoanele nevaccinate, ceea ce arată că vaccinurile sunt în continuare protective faţă de formele grave. Totodată, am mai observat că există un număr de reinfecţii, şi asta iarăşi este în acord cu faptul că variantele BA 4 şi BA 5 evită o parte dintre anticorpii postinfecţioşi”, atrage atenţia medicul.
Potrivit dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină InoMed, cifrele anunţate oficial trebuie privite cu precauţie: „Nu se reflectă în aceste cifre ceea ce constat în jurul meu, şi anume că multe persoane se infectează. Eu cred că nu le putem lua chiar ca atare. Nu se mai fac testări nici măcar la spital, ca triaj”.
Inclusiv Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile – ECDC – a decis că nu va mai face publice datele, adaugă expertul. „Nu le mai colectează şi nici nu le mai dă mai departe începând cu 20 iunie. Deci, au închis şi ei cu pandemia. Întrebarea este cum mai putem vorbi despre rolul datelor şi digitalizare în condiţiile în care ECDC spune că renunţă la colectarea de date din statele membre şi la raportarea cazurilor. Ce surse de date mai putem avea şi cu atât mai puţin date relevante la nivel european, pentru că vorbim încă despre o pandemie, nu despre o situaţie care afectează un cartier sau două? Pandemia nu s-a terminat, dar s-a terminat interesul instituţiilor plătite să-şi facă treaba. Asta este şocant. Dar aceste instituţii aveau obligaţia ca în timpul pandemiei să seteze un nou standard în materie şi de analiză, şi de transparenţă, şi de politică de sănătate, şi au ratat acest obiectiv”, atrage atenţia dr. Marius Geantă.
Executivul vrea să schimbe strategia
În acest context, Guvernul vrea să schimbe strategia de vaccinare anti-COVID-19 funcţională din 2020, în sensul în care această activitate să fie preluată integral de Ministerul Sănătăţii de la Comitetul Naţional de Cooordonare a Activităţilor de Vaccinare (CNCAV). Potrivit proiectului de HG, achiziţia de vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 ar urma să fie decisă de MS, la fel şi distribuţia acestora pe centre, cu sprijinul logistic al Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului de Interne. CNCAV ar urma să-şi înceteze activitatea în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern.
În plus, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, de la 1 iulie, vaccinarea anti-COVID-19 a populaţiei ar urma să se facă la cabinetele medicilor de familie.
