Costul bate postul. Mulți români ar respecta practica bisericească de dinainte de Crăciun, dar nu-și permit din cauza prețurilor
Un român din zece ține tot postul Crăciunului care a început ieri, iar un sfert țin post miercurea și vinerea. Mulți dintre ei nu-și permit însă să mănânce și sănătos în această perioadă, deoarece prețurile legumelor au explodat față de anii trecuți.
Producătorii spun că vânzările merg prost din cauza sărăciei oamenilor
Drept urmare, aceștia se îndreaptă spre conservele din magazine despre care specialiștii de la Infocons spun că sunt bombe cu E-uri.
Am intrat în Postul Crăciunului, însă cine vrea să-l respecte și să mănânce și sănătos va trebui să scoată mai mulți bani din buzunare comparativ cu anii trecuți. Căci să mănânci chiar și legume, pentru mulți a ajuns un lux. Motivul? În piețe, prețurile acestora au explodat față de anul trecut. O spun vânzătorii, dar mai ales clienții, care sunt din ce în ce mai puțini. Iar în supermarketuri situația nu este mai diferită. Deși multe alimentele de bază au adaosul comercial plafonat, acest lucru nu se resimte deloc în buzunarul românilor. Dimpotrivă, plătim mai mult, căci s-au scumpit alte produse.
Piețele n-au clienți
Miercuri, la ora 10.30, în Piața Gorjului din sectorul 6 al Capitalei abia dacă vedeai printre tarabe trei-patru clienți. În general, oameni în vârstă care, după cum ne-au și spus, cumpără puțin, cât să le ajungă de pe-o zi pe alta. „Stau aproape de piață și vin zilnic după câte ceva. Nu cumpăr niciodată mult. Dacă se strică, trebuie aruncate și nu ne permitem să aruncăm cu banii pe geam. Totul s-a scumpit. Nu avem ce face decât să luăm mai puțin”, ne-a spus doamna Elena.
Într-adevăr, prețurile legumelor sunt mari. În piețele din București, un kilogram de ceapă costă 6-7 lei, cartofii ajung la 4-5 lei, castraveții cornișon sar de 10 lei, iar ciupercile champignon se vând și cu 13-14 lei. Kilogramul de hrean costă 15 lei, fasolea albă, care se consumă mult în post, sare de 12 lei kilogramul. La fel și roșiile, care se vând și cu 15 lei kilogramul.
„Oamenii nu mai cumpără cum o făceau odată“
„Clienți nu mai avem cum aveam odată. Oamenii sunt din ce în ce mai puțini. Vin, se uită la prețuri, și cei mai mulți pleacă”, ne-a spus o vânzătoare. Femeia este producător și vine cu marfă proaspătă din Giurgiu. Vinde legume în piață de mai bine de 20 de ani. „Cererea a scăzut foarte mult. La iarnă nici nu mai vin. Nu are sens. Păi nu-mi scot banii pe transport, pe taxa de tarabă… ce să mai vorbesc de profit”, s-a plâns ea.
Spune că a observat că românii cumpără mai degrabă din supermarketuri. „Le au acolo pe toate. Și legume, și fructe, și carne, și lactate… Sunt grăbiți, nu au timp, ies seara de la serviciu și se opresc direct în magazine. La ora aia piețele oricum sunt închise”, arată femeia.
Cumpărător: „Prețurile au explodat“
Însă, dacă dai o tură prin magazine, observi că și aici prețurile sunt piperate. Mai mult, legumele și fructele, multe dintre ele, sunt din import, de multe ori pline de E-uri și chimicale. „Poate că unii or spune că vând scump, dar măcar de la mine cumpără sănătos”, ne-a spus o vânzătoare din Piața Veteranilor.
Doamna Victoria tocmai ce a cumpărat de la ea niște ardei. Clienta, care are 65 de ani, mărturisește că a lucrat toată viața în comerț, iar acum are o pensie de 1.000 de lei. „Ce să faci cu banii ăștia? Mai nimic! Prețurile, în schimb, au crescut peste tot. Față de anii trecuți, acum au explodat. Uite, am intrat în Postul Crăciunului și mâncăm mai mult legume . Dar sunt scumpe. Așa că trebuie să știi de la cine cumperi și când să mergi la cumpărături”, ne explică ea.
„Sunt zile când piața este mai scumpă, când prețurile sunt mai mari, sunt zile când se vinde mai ieftin. Trebuie să cunoști vânzătorul și el pe tine. Mai negociezi, te mai lasă să alegi singur legumele de pe tarabă, îți dă ce e mai proaspăt”. Doamna Victoria subliniază că își face cumpărăturile numai din piață. „Vreau să mănânc sănătos. Ce găsești în supermarket e și scump și plin de chimicale. Măcar, dacă dau un ban, să știu pe ce îl dau”.
Inflație mică, prețuri mari
Românii simt din plin scumpirile, deși rata inflației a scăzut în luna octombrie la 8,07%, de la 8,8%, cât era în septembrie. În ceea ce privește alimentele, acestea s-au scumpit cu 8,66%, potrivit Institutului Național de Statistică . De scumpiri avem parte însă pe toate planurile. Prețul produselor nealimentare a crescut cu 6,24%, iar al serviciile cu 12,20%. Banca Naţională a României a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat-o la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2023 o inflaţie de 7,5% pentru finalul anului 2023 şi 4,4% pentru sfârşitul lui 2024.
Mâncăm 50 de E-uri pe pâine doar la micul dejun
Consumatorii care aleg să prepare o gustare de post cu pâine, pate vegetal, margarină, halva, un suc tip ceai sau un lapte de soia și o gumă de mestecat vor consuma până la 50 de E-uri, arată un raport INFOCONS.
De exemplu, pâinea conține până la 4 E-uri, pateul vegetal ajunge până la 13 E-uri, margarina atinge până la 6 E-uri, halvaua are până la 3 E-uri, un suc tip ceai atinge până la 8 E-uri, un lapte de soia are până la 5 E-uri, iar o gumă de mestecat ajunge până la 11 E-uri.
Într-o gustare care conține aceste alimente, cel mai des întâlniți aditivi alimentari (E-uri) sunt: Acid ascorbic (E300), un aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, regăsit în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor și Acid citric (E330). Acesta este utilizat în industria alimentară deoarece conferă produselor un gust plăcut de acid. Este foarte solubil în apă, prin urmare poate fi adăugat și în sucuri, dulciuri, bomboane, jeleuri și fructe congelate.
Lista alimentelor cu preț plafonat
Ordonanța de Urgență privind stoparea creşterii preţurilor la alimentele de bază a fost aprobată de Guvern în data de 30 iunie anul acesta. Măsura , valabilă inițial pentru o perioadă de trei luni, a fost prelungită în octombrie cu încă 90 de zile. Mai mult, lista de produse cu adaos comercial limitat a fost extinsă. Acestea sunt:
- pâine albă simplă
- lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime
- brânză telemea de vacă vrac
- iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, max. 200 gr.
- făină albă de grâu „000“
- mălai
- ouă găină calibru M 10 buc.
- ulei de floarea-soarelui
- carne proaspătă de pui
- carne proaspătă de porc
- legume proaspete vrac: roșii, castraveți, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei capia
- fructe proaspete vrac: mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă
- cartofi proaspeți albi vrac
- zahăr alb tos
- orez, bulion, margarină, smântână, drojdie, cozonac, varză murată, usturoi.
Sursa: adevarul.ro