Dialogul social în România a fost compromis și distrus, iar la ora actuală au rămas doar niște instituții de formă, fără fond, în timp ce în continuare există un partid unic care se închină la un singur zeu: zeul ban, susține președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

"În România, dialogul social a fost compromis și distrus. Au rămas doar niște instituții de formă, fără fond. Iau doar ultimul Guvern, să nu mă refer la cel precedent, dar la ultimul Guvern. Am evaluat de când au venit la putere, după ce au depus jurământul până în prezent, undeva sub jumătate din actele normative pe care le-au elaborat, sub jumătate dintre ele au urmat traseul prevăzut în lege, care îi obliga la consultarea partenerului social pe fluxul legislativ, sub jumătate. Multe dintre ele au fost adoptate fără niciun fel de consultare a partenerilor sociali, așa cum îi obliga legea, cum îi obligă normele europene. Pur și simplu le-au aprobat că așa au vrut ei, deci au încălcat acest mecanism al dialogului social", a declarat, pentru AGERPRES, Dumitru Costin.

El a subliniat că atât Constituția României, cât și convențiile instituțiilor internaționale din domeniu dau dreptul lucrătorilor să se organizeze în structuri sindicale, însă, în 27 de ani, generațiile care au intrat pe piața muncii nu au privit organizarea sindicală ca pe un drept pe care să și-l exercite.

"Forma constituțională, forma care este consfințită și de convențiile Organizației Internaționale a Muncii și de Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, dă dreptul lucrătorilor să se organizeze, să se asocieze, să își reprezinte interesele în relația cu capitalul, iar această formă de legalizare legitimă este dată de structurile sindicale. Nu se asociază în ONG-uri, asociații și fundații, ci în organizații sindicale, așa sunt recunoscute pe toată planeta Pământ, nu face România vreo concesie lucrătorilor, chiar dacă de multe ori se vorbește foarte urât la adresa organizațiilor sindicale din România. În cei 27 de ani pe care îi reprezintă această tranziție fără de sfârșit a României de la un sistem comunist la așa-zisa economie de piață, în 27 de ani, 27 de generații din România au fost lipsite, în principal prin mecanismele din sistemul educațional din România, de orice informații legate de această componentă a drepturilor fundamentale a libertăților cetățenești și așa mai departe. Pe cale de consecință, generație după generație, 27 de generații, care au intrat în piața muncii din România nu au privit organizarea sindicală ca pe un drept pe care să și-l exercite, nu ca pe o obligație", a explicat președintele BNS.

El a subliniat însă că, așa" huliți" cum sunt, liderii de sindicat și-au făcut treaba corect, însă, din păcate, modificările legislative și alte componente "i-au pus la colț", i-au dus în situația în care nu își mai pot apăra oamenii.

"2011 a venit cu niște modificări brutale de legislație și a aruncat completamente în aer orice mecanism de dialog social în România, de la restricționarea brutală a dreptului la asocierea lucrătorilor, la restricționarea brutală a dreptului la negocieri colective, până la restricționarea dreptului la grevă, un alt drept fundamental. Toate aceste elemente au generat un proces accelerat de disoluție, de distrugere a mișcării sindicale din România, și cu lucrurile sale bune, dar și cu lucrurile sale mai puțin bune. Orice lucru rău a fost speculat excesiv în spațiul public, chiar dacă anumite lucruri rele au ajuns să fie sancționate, așa cum era normal, de instanțele de judecată, faceți o analiză comparată între mișcarea sindicală din România și mișcarea politică din România. Câți din liderii de sindicat din toată România asta, la toate nivelurile (...) au ajuns astăzi să suporte rigorile legii pentru încălcări de lege și uitați-vă în zona cealaltă și o să vedeți că raportul este de 1:100 în favoarea mișcării sindicale. Așa, huliți, cum suntem, totuși liderii sindicali și-au făcut corect treaba. Din păcate însă, modificările legislative și ceea ce v-am explicat mai devreme i-au pus la colț, i-au dus în situația în care nu își mai pot apăra oamenii", a mai afirmat Costin.

Liderul sindical a reiterat faptul că în ciuda tuturor titulaturilor, în România există de fapt un partid unic care se închină la un singur zeu: zeul ban.

"Eu am spus-o și știu că supăr pe mulți cu declarația pe care am făcut-o, dar pe care o repet: din păcate, în România de astăzi, în ciuda faptului că se intitulează socialiști, democrați, liberal democrați, liberali, populari, în ciuda acestor titulaturi pe care și le arogă, în România avem în continuare un partid unic. Am spus asta și la sfârșitul anilor '90. Partidul acesta unic, însă, astăzi se închină la un singur zeu: zeul ban. Pentru ei capitalul este supremul, lucrătorii, care reprezintă până la urmă și marea masă a cetățenilor care îi votează, lucrătorii pentru ei nu există decât în campania electorală", a menționat Dumitru Costin.

Conform unui comunicat al BNS, care citează o analiză a Organizației Internaționale a Muncii, România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practic], dar mai ales în legislația națională, fiind pe primul loc în Europa.

Organizația Internațională a Muncii a creat un instrument de analiză statistică pentru a urmări relația dintre standardele internaționale de muncă, pe de o parte, și investițiile străine și comerțul internațional pe de altă parte.

Au fost vizate două categorii de drepturi considerate fundamentale — dreptul la libera asociere și dreptul la negocieri colective, drepturi reglementate de Convenția OIM 87 privind libertatea de asociere și protecția dreptului la organizare în sindicate și Convenția OIM 98 privind dreptul la negocieri colective.

Mecanismul creat urmărește două categorii de încălcări ale celor două drepturi fundamentele: încălcări existente în legislația națională, prevederi ale legislației din fiecare țară care nu sunt conforme cu prevederile celor 2 Convenții și încălcări care se întâmplă în practică, cu încălcarea legislației naționale și a Convențiilor Internaționale.

Evaluările s-au realizat prin intermediul a trei surse: Raportul anual al Comitetului pentru Libertatea de Asociere din cadrul OIM, Raportul anual Confederației Internaționale a Sindicatelor privind încălcarea drepturilor sindicatelor și Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA pentru Drepturile Omului.

Ultimele date disponibile sunt cele pentru anul 2015 și vizează situația existentă în 185 de țări. Din cele 35 de state europene, România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practică, dar mai ales în legislația națională, conform BNS.

AGERPRES