Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu susține că volumul record de credite de angajament reprezintă problema bugetului pe acest an, punctând că acest ''buget paralel'' va ține pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor.

Marinescu arată că aceste credite de angajament privesc execuția multianuală a bugetului, care atrage efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare.

"În consecință, cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plățile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut. Tocmai aceasta este problema bugetului 2017, anume un volum record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare. Odată umflat în prezent, acest 'buget paralel' va ține pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor", a scris Marinescu, vineri, pe blogul său.

Potrivit acestuia, bugetul general consolidat pentru 2017 prevede credite de angajament de 53,5 miliarde lei, care înseamnă mai mult de o treime din mărimea bugetului de stat, iar, din acestea, 36,5 miliarde lei sunt credite de angajament destinate Ministerului Dezvoltării Regionale — 31 miliarde lei fiind credite de angajament prevăzute în contul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

"Creditele de angajament din 2017 vor presa asupra bugetelor următoare, anual, cu circa 1% din PIB, prin creșterea anuală a necesarului de plăți. De aici și posibile derapaje în planul deficitului bugetar. Efectul angajărilor curente asupra deficitelor viitoare va fi unul covârșitor, mai ales dacă se menține trendul actual al politicilor fiscal-bugetare, anume 'jos taxele, sus cheltuielile!', trend care oricum subminează, prin el însuși, poziția finanțelor publice", consideră Marinescu.

Consilierul prezidențial spune că, dincolo de problema deficitului, intervine problema capacității de plată a bugetelor locale. În context, el arată că în cazurile în care firmele furnizoare vor fi plătite cu întârziere, iar lucrările se sistează, ar putea apărea blocaje economice însemnate, inclusiv decapitalizarea firmelor respective.

"Este evident că România are mare nevoie de investiții, care să însemne extinderea și modernizarea infrastructurii, a rețelelor de utilități esențiale pentru bunăstarea unei comunități. Însă experiențele administrative recente ne-au arătat că, în general, când crește cantitatea (alocărilor), scade calitatea (investițiilor). Nu este deci suficient să avem șantiere deschise în toată țara, mai trebuie să vedem și pe ce vor fi cheltuiți banii. Și ajungem astfel la problema calității investițiilor publice, care devenise deunăzi chiar sursă de folclor, inclusiv în comunicarea guvernamentală actuală: terenuri de sport în pantă, patinoare uscate, telegondole nemișcate etc. În cele din urmă, ne întoarcem la calitatea construcției bugetare, care trebuie să includă scenarii privind implicațiile bugetare ale creditelor de angajament, precum și capacitatea administrativă de a asigura eficiența cheltuielilor publice. În ambele privințe, deocamdată, încă suntem la stadiul de proiect", conchide Marinescu.

AGERPRES