Prinși în iureșul vieții cotidiene, cei mai mulți dintre noi au uitat să se relaxeze. Exact acest amănunt ajută corpul să producă cantitatea de cortizol de care are nevoie și să ne țină departe de boli și dezechilibre în organism.

Cunoscut drept principalul hormon al stresului, cortizolul are o varietate de efecte chiar benefice asupra organismului, susținându-i funcționarea normală. Este un hormon sintetizat de glandele suprarenale și îndeplinește roluri deosebit de importante în organism, întrucât un număr foarte mare de celule prezintă receptori specifici pentru cortizol.

De exemplu, nivelul de cortizol din organism crește în momentul în care ne trezim, facem sport sau trecem prin situații stresante. De asemenea, cortizolul este implicat în răspunsul de „luptă sau fugi”.

În condițiile de stres acut, glandele suprarenale eliberează cortizol care permite organismului să rămână în stare de alertă maximă. Ulterior, la nevoie, mecanismele catabolice ale acestui hormon furnizează organismului energia de care are nevoie pentru a face față amenințării iminente.

„Stresul la nivel individual este puternic influențat de stresul colectiv. De pildă, pandemia a generat un stres extrem de puternic și o frică pe măsură la nivel planetar. Au urmat stresul și frica de război după izbucnirea conflictului din Ucraina, iar acum acestea s-au amplificat și mai mult după începerea războiului dintre Israel și Hamas”, explică psihologul Stelian Chivu.

Specialistul spune că, în prezent, omenirea experimentează cel mai mare nivel de stres din istoria cunoscută, iar fiecare dintre noi simte acest lucru diferit, în funcție de capacitatea de a gestiona această stare, de nivelul de educație și experiența de viață.

Ce se întâmplă în corpul nostru când suntem stresați

Stresul ajunge până la nivel celular și afectează mitocondriile, considerate și uzinele energetice ale organismului, pentru că furnizează peste 90% din energia de care corpul nostru are nevoie.

„Stresul celular influențează respirația, digestia și comunicarea. Paralizează practic orice activitate a organismului. Grav este nu numai că celulele din corpul uman nu se mai hrănesc, dar nu mai elimină nici măcar toxinele acumulate, iar mitocondriile se blochează”, enumeră psihologul Stelian Chivu câteva dintre efectele devastatoare ale stresului.

Pe acest fond apare un dezechilibru în producerea de cortizol. Tocmai de aceea este esențial ca organismul să producă exact cantitatea de cortizol de care corpul are nevoie. Când se întâmplă acest lucru, cortizolul începe să lucreze în favoarea noastră.

„Generează o stare de bine, crește sau scade glicemia, în funcție de ce avem nevoie, influențează pozitiv sistemul imunitar, memoria și tensiunea arterială. Dacă organismul produce prea mult cortizol, vom constata că ne vom îngrășa rapid, pielea devine subțire și fragilă, se instalează depresia, anxietatea, iritabilitatea și insomnia”, prezintă psihologul Stelian Chivu cele două laturi ale cortizolului.

Nu e bine nici dacă organismul produce prea puțin cortizol. Pe acest fond, riscăm ca sistemul imunitar să se prăbușească, iar noi ne vom simți letargici și obosiți și vom resimți o stare de amețeală, în special când ne ridicăm din pat.

Relaxarea, cheia unei sănătăți de fier

Nivelul de cortizol va fi reglat în funcție de răspunsul corpului fiecăruia dintre noi la stres. Este important în acest context să ne observăm și să descoperim care sunt situațiile care ne stresează cel mai mult și în ce condiții corpul nostru se relaxează cel mai bine.

„Stresul va acționa întotdeauna în acea zonă a organismului nostru care este mai sensibilă. Poate fi sistemul digestiv, inima, sistemul imunitar sau creierul. Este esențial să învățăm să ne relaxăm mental, emoțional și fizic. Relaxarea mentală înseamnă să am un bun management al gândurilor, adică o disciplină și un control al acestora. Dacă reușim acest lucru, blocăm din start stresul emoțional și fizic ”, ține să precizeze psihologul Stelian Chivu.

Relaxarea emoțională o putem obține printr-un bun control al propriilor emoții, care ne permite să acționăm cu o atitudine pozitivă când se declanșează o stare negativă, generatoare de stres.

Relaxarea fizică ne este la îndemână prin tot soiul de metode, pornind de la meditație, sport și până la alergare, plimbări în natură și ascultarea muzicii preferate.

„Cine știe să se relaxeze este deja mai sănătos”, încheie psihologul Stelian Chivu.