Coronavirus/Valeriu Gheorghiţă (Spitalul Militar): Este puţin probabil să apară nişte mutaţii semnificative
Medicul Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Carol Davila", a declarat joi pentru AGERPRES că studiile de biologie moleculară arată că genomul viral al coronavirusurilor este destul de stabil, acest lucru însemnând că este "puţin probabil" să apară nişte mutaţii semnificative.
"Studiile arată, şi aici mă refer la studiile de biologie moleculară, că genomul viral al coronavirusurilor este destul de stabil. Adică se estimează şi în perspectiva apariţiei unui vaccin. Ştim foarte bine că un vaccin practic foloseşte anumite proteine din virus care stimulează apariţia de anticorpi protectori. Dacă virusul, între timp, în evoluţia sa epidemică îşi schimbă structura genetică, adică îşi modifică acele proteine de suprafaţă, rişti ca un vaccin la începutul unei epidemii să nu îţi mai fie eficient la sfârşitul acelei epidemii. Studiile predictive au arătat că nu se întâmplă acest scenariu, adică genomul - stabilitatea virusului - este destul de mare. Este puţin probabil să apară nişte mutaţii semnificative care să scape de acoperirea vaccinală", a explicat medicul.
Potrivit acestuia, este prematur să se lanseze teorii despre ipoteza apariţiei unui virus mai agresiv.
"Sunt discutate despre două subtipuri S şi L, pare că L a fost asociat cu forme mai agresive de boală, însă în momentul de faţă sunt nişte studii de caz, nişte observaţii. Este prematur să lansăm ipoteza apariţiei unui virus mai agresiv", a spus Gheorghiţă.
El a afirmat că, potrivit predicţiilor epidemiologice, este foarte probabil să fie vorba despre un virus care va persista în circulaţie multe luni de acum înainte.
"Predicţiile din punct de vedere epidemiologic ne spun că foarte probabil vorbim despre un virus care va persista în circulaţie multe luni de aici înainte, probabil să ne întâlnim cu el şi în 2021, însă nu cu aceeaşi intensitate. Noi clar ne confruntăm acum şi în următoarele două-trei luni cu un apogeu al numărului de cazuri, după care circulaţia probabil că va scădea în sezonul cald de vară şi este posibil ca în toamnă şi spre iarnă să reapară o creştere a numărului de îmbolnăviri şi evident o supraîncărcare a sistemului medical", a mai arătat medicul.
Valeriu Gheorghiţă a menţionat că este greu de spus când va exista vârful epidemiei cu coronavirus în România.
"Este foarte greu de spus când este vârful matematic al evoluţiei epidemiei în România, pentru că acest lucru ţine de mai mulţi factori: de măsurile care se iau la acest moment, de numărul de persoane care intră în ţară şi în curând ştim foarte bine se apropie Sărbătorile Pascale, asta înseamnă, cel puţin în teorie, un număr mare de persoane care vor veni în ţară. Ţine de gradul de respectare a măsurilor impuse, respectiv ţine de izolare la domiciliu, de a sta cât mai mult timp în casă şi de a evita supra-aglomerările. Ce este important de precizat ar fi rapiditatea de a ajunge la acel vârf, adică important este viteza cu care se ajunge la acel vârf, pentru că, dacă ajungi la vârf într-un timp scurt, nu este bine, pentru că asta înseamnă un număr mare de cazuri care sunt adresate unui sistem medical care, indiferent cât de bine ar fi pregătit, când ai un volum foarte mare de muncă evident că ai un risc mare să fii de depăşit. Dacă se atinge un vârf într-un ritm mai lent, atunci, teoretic, te poţi adapta şi poţi să gestionezi mai bine situaţia. Cu alte cuvinte, după modelele făcute, estimăm că undeva după jumătatea lunii aprilie - început de mai va fi un număr de cazuri. Dacă vorbim de Paşte plus două săptămâni, ne-am apropia undeva de sfârşit de aprilie-început de mai ca un vârf al cazurilor", a susţinut medicul.
Potrivit acestuia, cu cât numărul de cazuri este mai mare, cu atât există un potenţial de creştere a transmiterii secundare.
"Teoretic, cu cât avem un număr mai mare de cazuri, cu atât avem un potenţial de a creşte exponenţial numărul, prin faptul că vom avea transmitere secundară. Cred că în situaţia de faţă în România avem 277 de cazuri fără cazuri de decese şi cu forme uşoare, majoritatea. Asta înseamnă că foarte probabil vorbim despre o situaţie aproape de realitate. În celălalt scenariu, dacă aveam puţine cazuri confirmate şi multe decese, asta însemna că ne scăpau foarte multe cazuri de care noi nu ştim. Îmi este greu să cred că există diferenţe atât de mari din punct de vedere statistic privind rata de mortalitate între o ţară şi alta. Vă dau un exemplu - Italia versus Germania. Germania, la un număr de teste de aproximativ 11.000 cazuri, are în jur de 30 de decese. Procentual au un număr foarte mic, versus Italia, cu peste 35.000 de cazuri ne apropiem de 3.000 de decese. Asta înseamnă un procent semnificativ", a arătat Gheorghiţă.
El spune că în Italia nu ar fi vorba despre un virus mai agresiv.
"Ceea ce îmi spune nu că am un virus mai agresiv în Italia, îmi spune că în Italia nu cunoaştem adevăratul impact al epidemiei, adică ei au un număr de zece ori mai mare de cazuri real, nu au 35.000 - au 350.000, asta ca estimare. Pentru că altfel nu se explică, adică efectul de concentrare sau de diluţie în funcţie de cazurile la care te raportezi. Nu cred într-un virus mai agresiv, mai virulent, cred mai degrabă că în Italia sunt foarte multe cazuri comunitare care nu sunt luate în evidenţă. Oameni cu forme uşoare, persoane care nu s-au adresat unui serviciu medical, care nu au fost testate, dar care cu siguranţă au trecut prin infecţie", a afirmat Gheorghiţă.
Medicul a spus că nu toţi cei care fac infecţie sunt bolnavi şi ajung la spital.
"Noi, când vorbim de cazuri cu evoluţie gravă şi cazuri de deces, noi trebuie să ne raportăm în mod corect la numărul total de persoane care au contractat acea infecţie. (...) Cam asta este situaţia reală în Coreea, Germania. Coreenii au testat foarte mulţi. Este foarte probabil că la ei situaţia epidemică reflectă realitatea şi din acest motiv OMS încurajează foarte mult testarea. Pentru că, testând din ce în ce mai mulţi, practic avem şanse să vedem o imagine cât mai aproape de realitate şi putem să ne construim şi nişte scenarii de acţiune", a explicat Valeriu Gheorghiţă.
