Coronavirus: Varianta Delta a ucis visul imunităţii colective?
Pe măsura ce varianta Delta continuă să se răspândească la nivel global, specialiştii se întreabă dacă obiectivul existent de mult timp de a obţine imunitatea colectivă împotriva COVID-19 prin vaccinare este în continuare viabil, scrie agenţia France Presse.
Imunitatea colectivă este atinsă atunci când un anumit prag al populaţiei globale fie a fost vaccinat împotriva unui agent patogen, fie s-a recuperat în urma contractării infecţiei.
Însă, dacă acest lucru este sau nu realizabil în cazul COVID-19, odată cu apariţia regulată a unor tulpini mai contagioase, rămâne un subiect de dezbatere.
"Dacă întrebarea este: 'Vom putea amortiza şi controla pandemia doar prin vaccinare?' răspunsul este: 'Nu' ", a declarat pentru AFP epidemiologul Mircea Sofonea.
În opinia sa, imunitatea colectivă depinde de doi factori de bază. "Este vorba despre infecţiozitatea intrinsecă a virusului şi eficacitatea vaccinurilor în ceea ce priveşte protecţia faţă de infecţie. Iar în acest moment, eficacitatea nu există", a spus specialistul.
Delta a dovedit că este cu aproximativ 60% mai transmisibilă decât varianta Alpha a virusului SARS-CoV-2 şi de până la de două ori mai infecţioasă faţă de tulpina iniţială, care a apărut la sfârşitul anului 2019.
Cu cât virusul devine mai eficient la infectarea oamenilor, cu atât pragul de imunitate colectivă devine mai mare.
"Teoretic, este un calcul foarte simplu de făcut", a spus epidemiologul Antoine Flahault.
Pentru virusul original, care avea o rată de reproducere situată între 0 şi 3 - adică fiecare persoana care contracta infecţia putea infecta la rândul său până la alte trei persoane - imunitatea colectivă ar fi putut fi atinsă în cazul în care aproximativ 66% dintre persoane erau imunizate, a declarat Flahault pentru AFP.
"Însă, dacă rata de reproducere este de 8, cum este în cazul Delta, asta ne apropie de 90%", a spus el.
În cazul în care vaccinurile ar fi 100% eficiente pentru stoparea infecţiilor cu Delta, 90% ar putea fi posibil de atins. Din păcate, nu sunt.
Imunitate în scădere?
Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de autorităţile din Statele Unite, eficacitatea vaccinurilor ARNm de la Pfizer şi Moderna în prevenirea infecţiei s-a redus de la 91% la 66% de când Delta a devenit varianta dominantă.
Iar studiile au relevat că eficacitatea vaccinului împotriva infecţiei cu varianta Delta scade în timp - unul dintre motivele pentru care mai multe ţări se pregătesc în prezent pentru o a treia doză, sau "rapel" de toamnă în cadrul campaniei de vaccinare.
Având în vedere toate acestea, dincolo de alte măsuri sanitare, precum purtarea măştii sau distanţarea fizică, Sofonea consideră că va fi nevoie ca peste 100% dintre oameni să fie vaccinaţi pentru a garanta sfârşitul transmiterii infecţiei - o imposibilitate evidentă.
"Varianta Delta va infecta în continuare persoanele care au fost vaccinate şi asta înseamnă că oricine nu este încă vaccinat va întâlni, la un moment dat, virusul", a declarat luna aceasta parlamentarilor Andrew Pollard, directorul grupului britanic Oxford Vaccine Group.
"Mitic"
Însă, chiar dacă scopul "mitic", aşa cum l-a numit Pollard, al imunităţii colective nu mai este actual, experţii au subliniat că vaccinarea rămâne primordială.
La fel ca în cazul vaccinurilor împotriva altor boli non-endemice, cum ar fi rujeola şi gripa, vaccinurile contra COVID-19 oferă o protecţie excelentă împotriva îmbolnăvirii grave.
"Ceea ce recomandă oamenii de ştiinţă este să fie protejate un număr maxim de persoane" prin vaccinare, a precizat Flahault.
În cele din urmă, desigur, toate pandemiile se termină.
Potrivit lui Sofonea, ar fi încă posibil ca boala COVID-19 să devină, de-a lungul timpului, o altă maladie endemică. Specialistul a descris un viitor apropiat în care "măştile şi distanţarea fizică continuă în anumite regiuni" pentru a limita transmiterea şi, în cele din urmă, îmbolnăvirile grave.
"În timpul pandemiei SIDA, când oamenii de ştiinţă au spus că trebuie să folosim prezervative, o mulţime de oameni au spus: "OK, o vom face pentru o vreme", a spus Flahault. "Şi, în cele din urmă, au continuat să le folosească", a adăugat el.
"S-ar putea să continuăm să folosim măşti în spaţii închise şi în mijloacele de transport pentru ceva vreme", a precizat epidemiologul Antoine Flahault. AGERPRES
