Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, doreşte ca instituţiile Uniunii Europene şi liderii acesteia să dea dovadă de ''curaj şi ambiţie'' cu privire la planul de redresare economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, transmit miercuri agenţiile internaţionale de presă.

''Este urgent să se ajungă la un acord asupra planului de redresare şi asupra viitorului buget multianual'', a spus Sassoli după ce Comisia Europeană a prezentat miercuri previziunile sale economice de primăvară.

''Acum este momentul de a fi curajoşi şi ambiţioşi cu acţiunile susţinute de bugetul UE. Parlamentul trebuie să fie un actor esenţial în acest proces împreună cu alte instituţii, astfel încât să poată contribui la crearea celui mai bun instrument posibil pentru a ajuta economia şi cetăţenii europeni. Este urgent să se ajungă la un acord asupra planului de redresare şi asupra viitorului buget multianual'', a subliniat preşedintele legislativului european.

El a insistat pe faptul că acest plan de redresare economică trebuie să fie integrat într-un cadru financiar multianual (CFM, bugetul multianual al UE, n.red.) solid.

''Nu trebuie să pierdem din vedere investiţiile pe termen lung şi obiectivele strategice ale noastre. Această criză a sporit dezechilibrul între regiunile europene şi planul de redresare ar trebui să contribuie la acoperirea acestei diferenţe. Acum trebuie puse mijloace la dispoziţia statelor membre, a companiilor şi a lucrătorilor afectaţi. Timpul este esenţial'', a insistat David Sassoli.

Acesta a apreciat drept pozitiv anunţul Comisiei Europene privind creşterea resurselor proprii ale UE , dar a precizat că această creştere trebuie să fie permanentă şi însoţită de noi tipuri de resurse proprii, ceea ce constituie o condiţie pentru orice acord asupra viitorului CFM (2021-2027).

În sesiunea plenară de săptămâna viitoare, Parlamentul European va supune la vot o rezoluţie privind planul de redresare. În centrul acestei rezoluţii se va afla CFM pentru 2021-2027, iar PE va insista pe salvgardarea rolului său, acela de a asigura un control democratic, transparenţă şi responsabilitate.

Previziunile prezentate miercuri de Comisia Europeană arată că este de aşteptat ca zona euro să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,3%, în timp ce economia Uniunii Europene va scădea cu 7,4% în 2020, dar va creşte cu aproximativ 6% în 2021.

Comisia subliniază că şocul resimţit de economia europeană este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producţiei în 2020, cât şi capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o ţară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluţia pandemiei în ţara respectivă, ci şi de structura economiei şi de capacitatea de reacţie prin politici des stabilizare.

Potrivit Comisiei Europene, pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunţă ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Totuşi, nu se aşteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârşitul anului 2021. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate.

Previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluţia pandemiei de coronavirus şi la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referinţă porneşte de la ipoteza că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate. Însă o pandemie mai severă şi mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referinţă pe care se bazează actualele previziuni. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii