Corecții financiare de un miliard de lei pe proiectele cu finanțare europeană în perioada 2011-2014 (studiu IPP)
Suma totală a corecțiilor financiare aplicate în proiectele cu finanțare europeană în perioada 2011-2014 a fost de peste un miliard de lei, pe un număr total de contractate de finanțare de circa 17.000, potrivit unei analize a Institutului pentru Politici Publice (IPP) prezentate joi. "Scopul demersului nostru este acela de a consolida capacitatea sistemului instituțional din România, în primul rând de a identifica și de a preveni eventualele fraude cu bani europeni, dar și de a sancționa mai eficient situațiile în care apar fraude împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul acțiunilor publice", a declarat joi Elena Tudose, director programe IPP.
Ea a precizat că, dacă este să privim această sumă în contextul recentelor declarații ale fostului ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici, care spunea în luna martie că suma pe care România o anticipează ca fiind aferentă corecțiilor financiare ale primului exercițiu financiar este undeva în jurul a un miliard de euro, înseamnă că 12% din ceea ce țara noastră a reușit să absoarbă ca fonduri europene, în ultimii șapte ani, se vor întoarce înapoi sub formă de corecții financiare.
Numărul total de note de constatare a corecțiilor aplicate în proiectele cu finanțare din fonduri structurale a fost de aproape 3.000, iar 495 au fost soluționate pe cale administrativă.
"Pentru 532 de corecții (...) au fost formulate suspiciuni de fraudă, respectiv 188 dintre ele au fost transmise către organele de cercetare penală", a precizat Elena Tudose.
Direcția Națională Anticorupție a avut o creștere spectaculoasă de cazuri privind fraude cu fonduri din bugetul UE, de la 363 de cauze în 2011 la 585 în 2013 și 929 de cauze în anul 2014.
"DNA a și spus: suntem depășiți de numărul de sesizări care vin spre noi, unele foarte neprocesate, adică cei care ar trebui să-și facă treaba până să ajungă sesizarea la DNA, și anume să sesizeze mult mai bine acele fraude și să separe cu adevărat cazurile semnificative care sunt demne cu adevărat de DNA (...) nu o fac", a afirmat joi directorul adjunct IPP, Adrian Moraru.
Elena Tudose a mai spus că au existat și situații în care după doi ani de la recepționarea unui drum efectuat cu bani europeni să fie cerută înapoi întreaga sumă acordată pentru lucrare, fiind o situație de corecție financiară "aberantă".
"Corecțiile financiare care nu s-au soluționat încă prin 'dovedirea' vinovăției beneficiarului în cazul autorităților locale sunt suportate de la bugetul de stat. A fost dată o ordonanță de urgență de către Ministerul Dezvoltării Regionale și mai apoi și de Ministerul Mediului prin care au spus că preiau bugetele ministerelor, aceste corecții financiare, iar în situația în care se dovedește vinovăția beneficiarilor, ele sunt tăiate din banii alocați de Uniunea Europeană către țara noastră", a mai precizat Elena Tudose.
Controalele au fost efectuate de Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, iar corecțiile financiare au fost făcute de unitățile de management.
IPP a făcut acest studiu pe baza unui set de informații publice provenind de la peste 100 de autorități publice centrale și locale și face parte din proiectul "Effective coordination of control systems for preventing fraud with Structural Funds in New EU Member States", finanțat de European Anti-Fraud Office (OLAF) prin programul "Hercule III — 2014 — Legal Training and Studies".
Conferința de presă a precedat amplul Seminar Internațional "Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri europene structurale și de investiții în noile state membre UE pe care IPP îl organizează în perioada 13-14 mai la București, cu scopul de a consolida capacitatea sistemului instituțional din România de identificare, prevenire și sancționare a fraudelor împotriva intereselor financiare ale UE. AGERPRES
