Experții internaționali trag semnale de alarmă asupra creșterii fără limite a fenomenului turistic și implicit asupra efectelor sale negative. Se întâmplă de mai bine de două decenii.

La fel cum s-a întâmplat în cazul schimbărilor climatice, avertismentele au început să se adeverească și în ceea ce privește turismul de masă. Se vorbește încă dinainte de pandemie despre supraturism și „turismofobie” , despre disproporția enormă dintre numărul de locuitori și cel al vizitatorilor, despre cum turismul creează o presiune extraordinară asupra infrastructurii urbane, serviciilor publice locale și conservării patrimoniului destinațiilor populare.

De la „muzeificarea” orașelor sau „betonizarea” zonelor costiere s-a ajuns la agasare, ostilitate și chiar respingerea turiștilor din cauza cărora localnicii se simt deposedați de sentimentul că așezările le aparțin și care sunt dornici să-și recâștige intimitatea, sanctuarul.

Destinații copleșite de propria popularitate

Se dezbate tot mai des despre „turismul de masă” care l-a înlocuit pe cel elitist, și care a determinat o competitivitate a costurilor vacanțelor, apreciindu-se că peste 80% din volumul acestora se concentrează în mai puțin de 20% din destinațiile turistice mondiale. Pe scurt, mai toată lumea se duce spre aceleași destinații, datorită accesibilității lor.

În acest context, o serie de destinații populare, copleșite de propria popularitate , precum: Barcelona, Veneția , Paris, Londra, Amsterdam, Santorini ori unele dintre insulele Thailandei, Dubrovnik, Budapesta, Sardinia, au început să aplice o politică de limitări, interdicții și / sau suprataxare ce vizează fluxurile turistice.

De la interdicția apariției de noi capacități de cazare în centrele istorice, la politici restrictive în privința fenomenului Airbnb, orientat către periferii sau în anumite perioade, în ideea de a limita numărul turiștilor în centre istorice, situri, parcuri, muzee. Cele din urmă s-au axat spre exemplu pe promovarea rezervărilor online mult mai rentabile decât biletele cumpărate la ghișeu. Alte orașe au limitat explozia de buticuri turistice ori cluburi de noapte, navele de croazieră au început să fie interzise să acosteze în orașele mari, iar accesul vizitatorilor a fost și el de asemenea interzis în unele zone costiere.

Doar că mai toate măsurile, restricțiile implementate până acum de guvernele locale și naționale presate să găsească soluții la boom-ul turismului excesiv lovesc chiar în cei fără de care n-ar fi ajuns niște destinații de top: în turiști.

Exemplele pe care le vom prezenta au fost intens comentate în presa internațională, precum BBC, CNN, The Guardian, Forbes, FranceInfo, The Mallorca Daily Bulletin, Schengen VisaInfo.

Olanda - campanie de descurajare a turiștilor

Amsterdam, capitala Olandei, cunoscut drept un oraș extrem de tolerant și liberal, a decis interzicerea accesului navelor de croazieră în portul său principal , în ciuda controverselor iscate pe această temă.

Contestata „campanie de descurajare” interzice, printre altele, fumatul marijuanei în aer liber în celebrul Cartier Roșu (centrul medieval ocupat de bordeluri cu vitrine) și îi vizează pe tinerii britanici între 18 și 35 de ani, considerați „vizitatori zbuciumați” care vin aici doar să petreacă, fără să contribuie însă semnificativ la economia locală.

De asemenea, programul „lucrătorilor sexuali” a fost redus cu trei ore și chiar se dezbate ideea mutării bordelurilor.

În fiecare lună, numărul populației din Amsterdam - care are peste un milion de locuitori – se dublează, cu turiști.

Italia - decizii draconice

Italia a interzis și ea încă din 2021 navele mari de croazieră în laguna istorică a Veneției , și a restricționat accesul la Fontana di Trevi (Fântâna dorințelor) și pe Treptele Spaniole din Roma și a început să perceapă taxe de intrare pentru Panteon – clădirea încă folosită și după 2000 de ani, practic cea mai veche din lume, încă în uz.

Recent, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), una dintre cele 16 agenții specializate din sistemul ONU a avertizat despre pericolele cu care se confruntă Veneția din cauza turismului de masă și a schimbărilor climatice, recomandând includerea acesteia pe lista patrimoniului mondial în pericol .

La Florența, din iunie 2023, sunt interzise închirierile private pe termen scurt în centrul istoric - sit protejat și el UNESCO.

În Portofino, așezare fermecătoare de pe Riviera Italiană, legislația descurajează turiștii care zăbovesc pentru selfie în „zone fără așteptare”, care includ cele mai fotogenice locuri, din cauza ambuteiajelor create în trafic, amenzile ajungând aici până la 275 de euro.

Decizii draconice au fost adoptate împotriva turiștilor în Italia unde amenzi ajung până la 2.500 euro pentru cei care merg în șlapi sau sandale pe cărările de deasupra Cinque Terre (cele cinci sate legate de pe coasta din Liguria), mănâncă în public în centrul Veneției sau pe patru străzi centrale din Florența.

De asemenea, staționarea pe Treptele Spaniole din Roma se pedepsește cu o amendă de 250 euro. O plajă din Eraclea interzice chiar și castelele de nisip, amenda maximă ajungând la 250 euro.

Franța, ironii extreme: „Eliminați dăunătorul turistic“

Pe Coasta de Azur, la Nisa, pe Riviera Franceză, au apărut neobișnuite piese de artă stradală în locuri foarte frecventate de turiști: capcane uriașe pentru șobolani „pentru eradicarea și eliminarea dăunătorului turistic”, considerate de rezidenți pline de umor, dar de o ironie dusă la extrem.

Iar la nivel guvernamental se află în lucru un plan împotriva turismului excesiv. Aici funcționează deja o platformă digitală cu cele mai bune practici și reglementări, un ghid și un observator, iar în martie 2024, se va lansa o campanie de 1 milion de euro prin care turiștii să fie încurajați „să-și adapteze alegerile și orarele de destinație”.

Portugalia: fără muzică dată la maxim pe plaje

În Portugalia, amenzile pentru muzica ascultată la volum maxim pe plajă se pedepsește cu amenzi cuprinse între 200 și 36.000 de euro, în funcție de categorie: persoane individuale ori grupuri.

Există o listă întreagă de interdicții și restricții precum jocurile cu mingea neautorizate pe plajă, campingul în afara zonelor special destinate, pescuitul în zonele de scăldat și survolarea aeronavelor.

Spania: „Nu suntem parc tematic“, „Nu mai umblați goi“

Și Santiago de Compostela din Galicia, una dintre cele mai populare destinații de pelerinaj din Spania, va lansa o taxă turistică, autoritățile declarându-se sătule ca zona să fie tratată ca un „parc tematic”. În viitorul apropiat se intenționează și ca numărul turiștilor din centrul istoric al orașului să fie pus sub control.

După supraaglomerarea Ibizei - cel mai fierbinte loc al Insulelor Baleare - Mallorca se confruntă cu un val de proteste din partea localnicilor dezgustați de turiștii care rătăcesc aproape goi prin magazine și pe străzi, fiind concepute amenzi în acest sens.

Iar la Barcelona, turiștii sunt îndreptați eronat departe de aglomeratul Parc Guell proiectat de Gaudi, printr-o campanie grafitti.

În Ibiza, un super-yacht de 300 de milioane de euro - deținut de moștenitoarea miliardară a companiei Walmart, Nancy Walton Laurie - a fost ținta unui grup furios de activiști ai mișcării „Futuro Vegetal” care l-au împroșcat cu vopsea roșie, și au procedat la fel cu celebra discotecă Pacha, un club de lux de pe o plajă, un jet privat de pe aeroport și cu un Lamborghini.

Croația: „Nu mai târâiți bagajele pe pavaj“

Ultra-popularul oraș Dubrovnik din Croația a inițiat și el un sistem de predare a bagajelor turiștilor, din cauza zgomotului creat de trolere pe străzile pietruite din centrul orașului, despre care se spune că va intra în vigoare din noiembrie.

De asemenea, autoritățile au interzis dormitul sau urinatul în zone publice, urcarea pe monumente, consumul de alcool în zonele publice protejate, inclusiv școli, traficul și consumul de droguri. Cei care nu respectă interdicțiile sunt pasibili de amenzi sau de închisoare.