Marți, însă, China a spus că a absolvit între timp o facultate, are un loc de muncă și nici el, nici familia lui nu doresc să le fie tulburate ”actualele vieți normale”.

Scurta declarație, făcută de purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Zhao Lijian, în timpul unei conferințe de presă, oferă o rară informație despre viața acelui copil, acum în vârstă de 31 de ani.

Gedhun Choekyi Nyima a fost identificat de Dalai Lama, liderul spiritual tibetan, drept al 11-lea Panchen Lama în 1995, la șase ani de la moartea predecesorului său.

Beijingul l-a respins imediat și, rapid, a propus propriul candidat, Gyancain Norbu, despre care guvernul chinez pretinde că este ”adevăratul” Panchen Lama.

Instalând propria variantă de Panchen Lama și făcându-l dispărut pe Gedhun Choekyi Nyima, China a evitat scenariul prin care acesta devenea un alt opozant proeminent, așa cum este cazul lui Dalai Lama, ce trăiește în exil de când a fugit din Tibetul controlat de Beijing în 1959, denunțat constant de guvernul chinez și acuzat de orice revoltă tibetană din China.

De când a devenit adult, Gyancain Norbu (”Panchen Lama-ul” Beijingului) a ocupat un rol tot mai proeminent, fiind inclus într-o organizație de partid relevantă și apărând la evenimente importante.

În ce-l privește pe Gedhun Choekyi Nyima, nici măcar nu este clar dacă el știe că a fost ales drept Panchen Lama.

Într-un comunicat de săptămâna aceasta prin care se marcează 25 de ani de la dispariția lui, guvernul tibetan din exil a acuzat că ”răpirea lui Panchen Lama de către China și negarea forțată a identității sale religioase și a dreptului de a trăi în mănăstirea sa nu este doar o încălcare a libertății religioase, și o încălcare grosolană a drepturilor omului”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a denunțat și el persecuția la care este supus, de către China, Gedhun Choekyi Nyima, și a cerut Beijingului să ”facă public locul unde se află Panchen Lama” și să respecte libertatea religioasă a Tibetului.

Cel mai important atribut al Panchen Lama, din perspectiva Chinei, este rolul pe care, prin tradiție, îl joacă în identificarea reîncarnării lui Dalai Lama, considerat un dumnezeu viu de budiștii tibetani. Ținând cont că actualul Dalai Lama, Tenzin Gyatso, are 84 de ani, probabil că destul de curând va fi nevoie de un succesor.

Beijingul a spus clar, de mulți ani, că intenționează să controleze procedura, aducând principalele două figuri ale budismului tibetan sub controlul său: ”Reîncarnările lui Budha, inclusiv Dalai Lama, trebuie să respecte legile și regulamentele chineze”.

Potrivit unei legi votate în 2007, reîncarnările lui Budha au nevoie de ”o cerere pentru a fi aprobate”.

Actualul Dalai Lama a spus că succesorul său ar putea fi găsit în afara Tibetului, ba chiar a sugerat că s-ar putea să nu se mai reîncarneze deloc, ceea ce înseamnă că va fi ultima persoană cu acest titlu.

În ultimii ani, el a luat decizii de secularizare a guvernului tibetan din exil, cedând autoritatea non-religioasă către oameni politici, în contrast puternic cu societatea teocratică de pe vremea predecesorilor săi ce domneau odinioară în Tibet.

În 2011, Dalai Lama a criticat încercările guvernului chinez de a se amesteca în treburile tibetane, spunând că ”persoana care se reîncarnează este singura autoritate legitimă ce decide unde și cum renaște și cum reîncarnarea este recunoscută”.

”Este cu atât mai nepotrivit din partea comuniștilor chinezi, care resping explicit nu numai ideea vieților trecute și viitoare, ci și conceptul lui Tulkus reîncarnat, să se amestece în sistemul reîncarnării, mai ales în reîncarnările lui Dalai Lama și Panchen Lama”.

Indiferent ce decide Dalai Lama, însă, mulți dintre cei care urmăresc fenomenul se așteaptă ca un succesor să fie sigur înaintat de Beijing și, probabil, și de comunitatea tibetană din exil, creând o situație similară cu cea a celor doi Panchen Lama și adâncind diviziunile privind viitorul budismului tibetan, mai scrie CNN.