Copilăria și tinerețea lui Mihai Viteazul a fost zbuciumată și marcată de sărăcie dar și de o luptă continuă pentru înavuțire și acumulare de ranguri și dregătorii. O bună parte din ceea ce a obținut se datorează protectorului său, un mare cămătar de domnii și favoruri în Imperiul Otoman.

Mihai Viteazul este unul dintre cei mai faimoși domnitori români, considerat un adevărat erou unificator . Mult timp s-a crezut că este os domnesc, fiul lui Pătrașcu cel Bun, voievod al Țării Românești în secolul al XVI-lea. Cercetările istoricilor, dar și mărturii cronicărești, arată că de fapt nu se știe cu adevărat numele de familie al lui Mihai Viteazul și nici măcar numele adevăratului său tată.

Faimosul voievod era copilul din flori al unei negustorese din Târgul de Floci, care a dus o copilărie marcată de sărăcie, iar mai apoi o tinerețe zbuciumată de văcar și negustor prin porturile și marile orașe ale Orientului. S-a ridicat la putere sub aripa unui unchi bogat și corupt, ajungând la domnie în baza unei genealogii controversate.

Fiul unei negustorese de rachiu și vite din Târgul de Floci

În anul 1601, Mihai Viteazul avea 43 de ani. Sau cel puțin asta afirma pictorul Sadeler, cel care realizase un portret al lui Mihai Viteazul, în acel an, la Praga. Drept urmare, Mihai, cel mai probabil s-a născut în anul 1558.

Oficial, așa cum au învățat generații întregi de elevi, la orele de istorie, Mihai Viteazul era fiul nelegitim al lui Pătrașcu cel Bun, domnitorul Moldovei. În realitate, așa cum arată și istoricul P.P. Panaitescu, Mihai Viteazul avea o origine umilă, fără să se știe cine a fost cu adevărat tatăl său.

Este cunoscută doar mama sa, Tudora, membră a unei familii de negustori din Epir, venită în Țara Românească și stabilită în Târgul de Floci, o localitate care astăzi nu mai există, dar care în secolul al XVI-lea se afla la vărsarea Ialomiței în Dunăre. Era un important târg pentru comerțul cu vite. Aici, mama lui Mihai Viteazul se ocupa cu negustoria de rachiu dar și de vite. Unii bănuiesc că tatăl lui Mihai ar fi fost un negustor aflat în trecere și care s-a iubit cu Tudora pentru o noapte.

„Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătraşcu Vodă, iar cu adevărat nu se ştie, că nici un istoric de-ai noştri sau striin nu adeverează cine iaste şi cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul aşa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraş dela Floci, care fiind văduvă şi frumoasă şi nemerind un gelep (negustor), om mare şi bogat den Poarta împărătească şi în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme”, se arată în cronica lui Radu Popescu.

Părerea cronicarului valah este împărtășită și de Petre Grigorovici, un cronicar armean, apropiat al voievodului Mihai Viteazul și autor al unei cronici pentru împărații habsburgici în care a descris originea și faptele domnitorului muntean. Grigorovici spune că Mihai era copilul din flori al Tudorei din Târgul de Floci și că tatăl său era un negustor grec, cu multe conexiuni la Înalta Poartă. Ba chiar existau zvonuri că Mihai s-a născut în urma unui incest, al Tudorei cu fratele său Iane Epirotul. De aici și protectivitatea lui Iane față de nepotul său. Evident, nu există dovezi clare în acest sens. Există un singur document care afirmă acest lucru. Mai precis un act de cancelarie al polonezului Zamoyski care precizează că Mihai este „fiul Epirotului Iane”, însă poate fi vorba doar despre o confuzie a funcționarului.

De la mânat vite la comerțul cu bijuterii, o tinerețe zbuciumată

Despre copilăria lui Mihai nu se știe nimic. Cel mai probabil a avut soarta bastardului, iar istoricii spun că a avut parte de o copilărie marcată de sărăcie. A trebuit să muncească mult și să învețe repede pentru a răzbi și a acumula avere. Era un tânăr inteligent care a învățat mai multe limbi străine, inclusiv greaca și turca, care-l ajutau cu negoțul.

A început ca băiat de vite alături de alți argați, mânând turmele pe drumuri comerciale și în porturi. A străbătut multe drumuri în Orient și în Transilvania. După ce a reușit să strângă oarece cheag în comerțul de vite a ajuns și negustor de giuvaieruri, călătorind mult în Imperiul Otoman.

„A crescut foarte sărac, fost-a şi negustor dincolo de Dunăre, în Moldova şi în toată Ţara Românească”, spunea Grigorovici. „Tinereţea lui Mihai a fost zbuciumată. Fără tată, născut într-un oraş de negustori pe malul Dunării, a dus viaţa schimbătoare a celor ce schimbă mărfuri în oraşe şi ţări diferite”, preciza și P.P. Panaitescu în ”Mihai Viteazul”.

Aceste drumuri și negustorii l-au călit pe Mihai, ajutând-ul să învețe firea omului și mai ales a otomanilor, obiceiurile și metehnele lor. În drumurile sale a luat legătura și cu lumea balcanică.

Ridicarea la putere, în umbra unchiului Iane

Chiar dacă negustoria începuse să-i meargă bine, Mihai se pare că a năzuit mai mult și odată cu strângerea averii a început să aibă gânduri de boierie. Avea însă o origine umilă și nu făcea parte din categoria marilor feudali.

Acest lucru l-a rezolvat însă unchiul Iane Epirotul, un negustor bogat ajuns cu mare influență la curtea otomană. Iane făcea și desfăcea totul, în Țara Românească, cu precădere, datorită conexiunilor sale cu înalți oficiali din Imperiul Otoman. Cu ajutorul banilor și al legăturilor pe care le avea la Înalta Poartă, Iane a cumpărat moșii în Valahia dar și dregătorii înalte. Atât pentru el, dar mai apoi și pentru nepotul său.

Mihai era protejatul preferat al lui Iane Epirotul. Iane a fost un personaj corupt care, cu mare șiretenie și iscusință, jongla cu pretendenții la tron. Cu ajutorul traficului de influență dar și a cămătăriei, înscăuna sau dădea jos domnitori. Pe unii îi împrumuta pentru a obține tronul, pe alții îi săpa la curtea sultanului.

„Prin iscusinţa lor de negustori, oameni de jos se ridică la situaţii surprinzătoare, nenorociţi care mureau de foame în porturile de la Mare şi de la Dunăre îşi croiesc averi, ajung să aibă moşii şi demnităţi în principate şi chiar la Constantinopol cuvântul lor şi mai ales banul lor trage greu în cumpănă, când e vorba să fie schimbaţi domnii ţărilor noastre, spre care au întotdeauna ochii aţintiţi”, preciza P.P. Panaitescu.

Ba chiar recurgea la tot felul de practici necurate, șantajând sau pur și simplu luând moșii și bani de la boieri fără să le ofere dregătoriile promise. „În zilele lui Ştefan Voievod (n.r. Ştefan Surdul), jupan Danciul dvornicul ot Brâncoveni, el a dat acel sat [...] lui jupan Iane vel ban de Craiova, ca să aibă cinste şi socotinţă şi să-i scoată dregătorie de la Ştefan Vodă [...] Milă şi cinste şi căutare n-au avut nimic, nici i-au scos vreo boierie de la Ştefan Vodă!”, se plângeau boierii Brâncoveni, Porții.

Fără rezultat însă, Iane era prea bine poziționat și plătea peșcheșuri prea groase oficialilor otomani. Iane Epirotul l-a ajutat pe Mihnea Turcitul să i-a tronul, complotând și obținând de la Marele Vizir, mazilirea și uciderea lui Petru Cercel.

În timpul domniei lui Mihnea Turcitul, Iane ajunge chiar și ban al Craiovei, funcție destinată doar marilor boieri. Averea și influența lui Iane au îndepărtat acest inconvenient. Mâna dreaptă a lui Iane în toate aceste lupte pentru putere și avuție, a fost tânărul Mihai, fiul Tudorei din Târgul de Floci. Iane l-a ajutat pe Mihai să se boierească. I-a cumpărat și obținut ranguri și dregători. Mihai a ajuns stolnic, ban de Mehedinți, mare agă și în cele din urmă ban al Craiovei. A cumpărat nenumărate moșii și s-a căsătorit, din interes, cu Stanca, fiica unor mari boieri olteni.

„Încetul cu încetul, pe măsură ce Iane se ridica, s-a ridicat şi nepotul său, a ajuns boier în Oltenia, apoi s-a înălţat din treaptă în treaptă în mijlocul boierimii oltene, ca un om de ţară, ce cunoştea necazurile şi lupta îndărătnică a lumii de pe atunci. Acolo, în Oltenia, s-a format el, domnia lui înseamnă izbânda boierimii oltene.(...) Carierea lui Mihai e legată de acest om. Când Iane e ban al Craiovei, Mihai e ban de Mehedinţi, deci subalternul său, apoi stolnic. Domnia o capătă Mihai în parte prin stăruinţele la Poartă ale aceluiaşi Iane”, se arată în ”Mihai Viteazul”, preciza P.P. Panaitescu în lucrarea sa „Mihai Viteazul”.

Mai apoi pentru a obține domnia, Mihai este prezentat drept fiul din flori al lui Pătrașcu cel Bun, fiindcă una dintre condițiile domniei era să fie din os domnesc.