Operațiunea „Ziua Z”. Procurorii DIICOT, ajutați de polițiști, jandarmi și polițiști de frontieră au făcut joi aproape 200 de percheziţii la mai multe grupări infracţionale din întreaga țară, într-o acțiune de destructurare a unor rețele specializate în trafic de persoane şi pornografie infantilă.

Ofițerii DIICOT au făcut aproape 200 de percheziții

DIICOT atrage atenţia asupra „creşterii alarmante” a numărului de minori care, la solicitarea unor persoane pe care le-au cunoscut în mediul online, s-au fotografiat şi filmat în ipostaze indecente şi au trimis astfel de materiale unor „prădători sexuali”, expunându-se unor acţiuni ulterioare de şantaj.

„Această iniţiativă marchează un nou capitol în campania DIICOT, sub denumirea generică «Ziua Z», prin care evidenţiem angajamentul ferm al instituţiei noastre în prevenirea şi combaterea acestor forme grave de criminalitate”, se arată într-un comunicat DIICOT transmis joi.

Acţiunile vizează grupuri de crimă organizată care operează atât pe teritoriul României, cât şi în afară. Grupările exploatează persoane vulnerabile, fac trafic de migranţi, dar şi trafic de droguri, potrivit sursei citate.

Prin acţiunea desfăşurată joi, DIICOT doreşte să tragă „un puternic semnal de alarmă” şi cu privire la riscurile crescute la care sunt expuşi copiii în mediul online. „Este esenţială conştientizarea faptului că Internetul nu este doar o sursă de informaţii şi oportunităţi, ci şi un teren periculos, mai ales pentru cei mici”.

Exploatarea minorilor nu reprezintă numai o încălcare gravă a intimităţii, dar lasă şi cicatrici emoţionale adânci asupra celor afectaţi, atrag atenția procurorii.

„Este imperativ ca părinţii şi persoanele care îi au în îngrijire să fie mai vigilenţi ca niciodată în supravegherea copiilor şi a activităţilor online ale acestora. Nu recomandăm recurgerea la măsuri extreme, de interzicere a accesului la mijloacele de comunicare electronică, dialogul constant cu copiii şi educarea lor cu privire la pericolele care există în mediul online fiind căile fireşti de conştientizare a riscurilor majore la care se expun”, se mai arată în comunicat.

Referitor la fenomenul traficului de persoane și de minori, procurorii spun ca victimele, din dorința unei „vieți îndestulătoare ori din dorinţa de apartenenţă la o familie, ajung să creadă în false promisiuni şi să intre în caruselul exploatării sexuale, exploatării prin obligarea la practicarea cerşetoriei sau prin prestarea unor munci grele în beneficiul traficantului, de foarte multe ori măsurat în sume exorbitante”.

Fenomen generalizat

Dincolo de poziția autorităților, cifrele raportate de organizația „Salvați Copiii” care a realizat studii în acest sens arată că fenomenul pornografiei infantile pe internet este unul care nu poate fi neglijat. Astfel, „54% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani afirmă că au fost afectați emoțional sau jigniți în spațiul virtual. Totodată, 43% dintre ei admit că au văzut sau primit mesaje cu caracter sexual, 61% simțindu-se inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet”.

Psihologul clinician Mihai Copăceanu susține că acțiunea de joi cu sute de mandate ne arată clar cât de grav este acest fenomen în Romania. „Internetul a adus totodată un mare avantaj pentru rețelele de trafic de minori și anume de a racola mult mai multe victime comparativ cu mediul fizic. (…). Agresorul se poate afla oriunde în țară și în străinătate, iar victima de asemenea minoră se poate afla oriunde în țară. Prin internet, copiilor li s-a dat accesul la un instrument însă fără a primi și manualul de utilizare”, spune Mihai Copăceanu.

Ce pot face părinții

Psihologul le recomandă părinților să fie mai vigilenți și să supravegheze activitatea online a minorului însă aceste măsuri nu sunt suficiente și nici eficiente în totalitate. „Vreau să reținem că metodele folosite de traficanți sunt deosebit de manipulatorii astfel încât aceștia să nu fie deconspirați. De aceea foarte puțini dintre minori vor merge direct și le vor spune părinților ce riscuri experimentează în mediul online. Poate doar în cazurile grave de amenințare asupra integrității și vieții. Infractorii știu acest lucru. În primele interacțiuni cu minorul, infractorii au răbdare și depun eforturi constante cu scopul de a crea o comunicare online apreciativă și în avantajul minorilor pentru ca prin manipulare, mai târziu să obțină încrederea minorilor, promit avantaje financiare imediate și deseori chiar dau dovadă de bune intenții. După ce au creat falsa relație de încredere cu minorul tehnicile sunt schimbate, apare șantajul și manipularea. Minorul din prisma vârstei și a dezvoltării psiho-emoționale este extrem de vulnerabil. Britanicii cunoscând faptul că minorii nu au curajul, nu au puterea și încrederea de a dezvălui părinților amenințările prin care trec au creat o alternativă de ajutor, au creat aplicații online și linii telefonice gratuite care pot fi cu mai multă ușurință accesate la orice oră. Mai nou, și noi avem un serviciu similar, dar prea puțin copii din România cunosc linia telefonică 119 de aceea e nevoie de mai multă mediatizare”, a precizat Mihai Copăceanu.