În multe zone din România, vârsta la care copii se apucă de băut scade în mod dramatic. Sunt și copii de 11 ani care ajung în comă alcoolică, la spital.

Tinerii din România consumă tot mai mult alcool FOTO Adevărul

În multe zone rurale din România, mai ales din sud și din est, așa cum arată statisticile băutura este temelie. Cel mai grav este faptul că alcoolul a ajuns să încâlcească mințile copiilor. Unii se nasc cu sevraj alcoolic, alții ajung de la 11 ani, la Urgențe în comună alcoolică. Conform datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății pentru anul 2023, România se află pe locul doi la nivelul Uniunii Europene din punct de vedere al cantității de alcool consumată, pe cap de locuitor, cu 15 băuturi pe săptămână pentru bărbați și opt băuturi pe săptămână pentru femei. În Moldova și în Oltenia se bea cel mai mult în România, cu aproximativ 1500 de litri de vin, pe cap de locuitor, consum mediu lunar. Cel mai grav este faptul că tot mai mulți copii și adolescenți i-au modelul adulților și ajung să consume băuturi alcoolice în exces. Cu efecte devastatoare spun specialiștii.

Copii încep să bea alcool de la 11 ani

În România, conform statisticilor UNICEF; 42% dintre adolescenții cu vârste cuprinde între 14 și 18 ani au consumat cel puțin odată băuturi alcoolice. Cel mai afectat segment este cel cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. De exemplu, specialiștii din Botoșani, spun că în orașul nord-moldav ajung la spital, în comă alcoolică și copii de 11 ani. ” Statisticile arată o creștere a consumului de alcool exact la adolescenții cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani. consumul de alcool poate să apară de la 11 ani.”, spune Laura Jijie, medic psihiatru pediatric la Botoșani. Și totul pleacă dintr-o curiozitate, spun specialiștii.

”Uneori din curiozitate, sub presiunea grupului, acceptă să experimenteze stările oferite de consumul de alcool. Numai că efectul pe care-l are alcoolul asupra tinerilor, la aceste vârste, poate varia de la intoxicație alcoolică până la comă alcoolică, atunci când surveni și decesul”, adaugă Laura Jijie.

În unele zone rurale, situația este și mai gravă. De multe ori cei care ajung la spital în comă alcoolică sunt copii care au încercat din teribilism, să impresioneze gașca. În spatele acestor cazuri extrem există însă un adevărat aisberg. Mai precis, este vorba despre copii și adolescenți care consumă băuturi alcoolice în familie sau în sat, fără ca nimeni să-i aducă la Urgențe. Din contră este privit ca ceva normal.

”Ne confruntăm în Compartimentul de Primiri Urgențe cu excesul de consum de alcool. Adică copii care vin fie în stare de ebrietate, fie în comă. Mai sunt care beau acasă și nu-i aduce nimeni la Urgențe. Bea și mama, bea și tata și li se pare o stare normală.”, spune medicul Cătălin Mihailiuc, șef al CPU Pediatrie Botoșani.

„Probabil ține și de cultura românului de a consuma o gură de bere sau de tărie și oferă și copilului, ca să guste, de poftă. De obicei, cam asta este mentalitatea. Foarte important este modelul parental. Nu poți spune unui copil să nu consume alcool dacă în familie exact asta se face”, adaugă și Laura Jijie

De la deficiențe de memorie, la adicție

Efectele alcoolului asupra copilului și a adolescentului sunt dramatice. De la coma care poate provoca decesul în caz de intoxicație puternică cu alcool și până la sechele pe termen lung. De exemplu, poate fi afectată memoria dar și felul de a gândi. „Creierul este încă în dezvoltare, iar consumul de alcool inhibă dezvoltarea dentritelor, conexiunile care se fac între neuroni. Afectează memoria, atenția, iar pe termen lung pot apărea o multitudine de probleme”, spune Laura Jijie. Alcoolul devine o problemă și mai mare la adolescenți atunci când este folosit ca „anxiolitic” sau ”antidepresiv„. Nu numai că nu ajută dar poate duce la comportamente anti-sociale grave, la probleme cu legea.

Copiii născuți în sevraj alcoolic

În plus, în România este un fenomen tragic și îngrijorător. Cel al copiilor născuți cu sindrom alcool fetal, sau pe scurt în sevraj alcoolic. Și asta fiindcă mama a consumat frecvent alcool în sarcină. Conform statistici, în România consumul de alcool în sarcină depășește 28%, iar incidența copiilor cu sevraj alcoolic la naștere reprezintă dublul mediei la nivelul UE. „La nivelul Spitalul Județean au fost cazuri de sindrom alcool fetal care a ridicat suspiciunea încă de la naștere. Erau cazuri severe, cu forme grave, diagnosticate încă de la naștere. Copilul prezenta acel sindrom de sevraj alcoolic. Asta înseamnă o expunere prelungită a copilului la alcool, în timpul sarcinii. Iar starea lui era deja strâns legată de consumul de alcool al mamei. Se simțea rău fără acel aport de alcool, pe care probabil îl avea foarte des”, a precizat medicul neonatolog Carmen Zaboloteanu de la Maternitatea Botoșani.

Iar efectele sunt devastatoare asupra copilului. Spre deosebire de consum ocazional în adolescență, la acești nou-născuți în sevraj alcoolic efectele sunt permanente. „Consumul de alcool determină un complex de manifestări mult mai vaste. Copilul se poate naște cu un retard mintal sever, cu o întârziere în dezvoltare, cu modificări osoase, la nivelul feței, la nivelul craniului, cu restricție de creștere intrauterină. Un copil a cărui mamă consumă alcool în timpul sarcinii dezvoltă o tulburare gravă, care nu mai poate fi corectată”, spune Carmen Zaboloteanu.