Controversele din jurul vaccinurilor anti-COVID cumpărate de România. Cât pierde statul român și de ce

Controversele din jurul vaccinurilor anti-COVID cumpărate de România. Cât pierde statul român și de ce

Milioane de vaccinuri anti-COVID-19 au fost cumpărate inutil, o bună parte urmând să expire. Vina este pasată între foștii miniștri ai Sănătății din USR și membri ai echipei Cîțu. În final, statul rămâne cu cheltuieli de miliarde de lei.

Milioane de doze ar urma să fie aruncate FOTO Arhivă Adevărul

Milioane de doze ar urma să fie aruncate FOTO Arhivă Adevărul

Tema achizițiilor de vaccinuri împotriva COVID-19 rămâne în continuare cu multe necunoscute, de la numărul mare de doze pe care diferitele guverne au vrut să le ia, la suplimentarea acestora în anumite momente ale anului 2021, în timpul guvernării PNL-USR.

O altă necunoscută este posibilitatea de renegociere a contractului de achiziție pentru anii 2022-2023, în condițiile cererii scăzute și având în vedere cheltuielile mari. În total, sumele cheltuite pe vaccinuri sunt de ordinul miliardelor de lei.

De altfel, tema a fost un mare subiect de dispută mai ales între PSD (în 2021 în opoziție) și USR (cu miniștri ai Sănătății în 2021). PSD a acuzat în repetate rânduri USR de faptul că prin miniștrii săi putea să evite achiziția a încă 39 de milioane de doze, după ce Guvernul contractase deja 56 de milioane care erau în curs de livrare în prima parte a anului 2021.

Acum, fostul USR ministru al Sănătății Vlad Voiculescu pasează responsabilitatea către Florin Cîțu, premier la acea vreme, spunând că deciziile se luau peste capul lui și lăsând să se înțeleagă că avea doar un rol decorativ în Guvern, în timp ce Ioana Mihăilă pasează răspunderea predecesorilor săi care au ocupat portofoliul Sănătății din momentul începerii discuțiilor despre vaccinare: Nelu Tătaru și Vlad Voiculescu.

Datele Ministerului Sănătății în martie 2022

Într-o notă de informare a Ministerului Sănătății din martie 2022 era prezentată situația vaccinurilor contractate, inclusiv redistribuire lor către alte țări. Astfel, România a primit în 2020 și 2021 de la Pfizer/BioNTech 17.924.812 doze vaccin (din care România a vândut 1.170.000 către Danemarca și 1.489.410 către Coreea de Sud și a donat 100.620 doze către Republica Moldova). Pentru 2022-2023 România rămăsese cu obligația de contractare a 32.599.623 de doze de vaccin Pfizer, din care până la 23 martie 2022 fuseseră deja livrate 1.859.010. Stocul doar de Pfizer era de 3.476.876 milioane doze. România avea de plătit facturi restante, aferente contractului 2020-2021, în valoare de 402,57 milioane lei, și doar pentru dozele livrate în 2022 (în primele trei luni) suma de 178 de milioane lei. La acestea se adăugau costuri în valoare de 2,95 miliarde lei pentru anii următori (adică restul din 2022 și tot anul 2023).

În ceea ce privește Moderna, România a contractat 9.798.619 doze în 2020 (din care livrate până la 23 martie 2022 doar 4.424.300 doze; din acest număr România a donat 450.000 de doze Coreei de Sud și a vândut Germaniei 912.000 de doze). Pentru 2021 mai fuseseră luate 11.160 de doze opționale. Potrivit datelor, România mai avea la 23 martie 2022 de primit 5.385.479 de doze Moderna. Suma facturilor restante din contractul pe 2020-2021 era de 99,69 milioane lei, iar costul estimat pentru 2022 era de 690,68 milioane lei.

În ceea ce privește vaccinul Johnson&Johnson, România dorea 8.520.539 de doze, din care până la 23 martie fuseseră livrate 4.080.300 de doze, rămânând 4.440.238 doze. Însă România transmis decizia că va renunța la o parte din ele (1.075.824 doze), iar restul le va dona/revinde. La 23 martie 2022 mai erau în depozitele naționale 1.612.770 doze. Cuantumul facturilor restante pentru contractul pe 2020-2021 era de 10,27 milioane lei, iar costul estimat pentru cantitatea pe 2022 era de 151,39 milioane lei.

Țara noastră a contractat și vaccinuri de la AstraZeneca, în număr de 12.879.533 de doze din care până la 23 martie 2022 fuseseră livrate 4.478.000 de doze. Din acestea România a donat 1,56 milioane doze către câteva țări, iar încă 1,1 milioane erau în proces de a fi donate. Rămâneau de primit 8,4 milioane doze de vaccin AstraZeneca. România avea de plătit facturi restante din 2020-2021 în valoare de 10,27 milioane lei, iar pentru 2022 rămâneau de plătit cele pentru 2022, cu o valoare de 78,2 milioane lei.

Plecând de la datele de mai sus, suma totală a factorilor restante era de 708,2 milioane lei. În schimb, costul estimat pentru celelalte doze, aferente anilor 2022 și 2023, se ridica la nu mai puțin de 3,87 miliarde lei. Iar acestea sunt doar sumele pentru facturi restante și costuri estimate pentru ce urma să vină, dat fiind că nu au fost prezentate date concrete și complete privind facturile deja plătite, până la momentul prezentării notei de informare a Ministerului Sănătății, la 23 martie 2022.

Numărul dozelor, din ce în ce mai mare

Plățile pentru vaccinuri au început să curgă cu mult timp înainte de a fi trimise primele doze, însă nu sunt date despre toate aceste plăți, pentru a fi puse cap la cap cifrele. De exemplu, în noiembrie 2020, Florin Cîțu, ca ministru de Finanțe, aproba o plată externă de 12 milioane de euro către Comisia Europeană pentru vaccinuri, sumă care reprezenta doar un avans. Prima tranșă pentru România ar fi fost de 1,29 milioane doze. Ministru al Sănătății era Nelu Tătaru, iar premier Ludovic Orban. Apoi, din decembrie 2020, Sănătatea a fost preluată de USR.

La 18 martie 2021, printr-un memorandum înaintat de Ministerul Sănătății, condus de Vlad Voiculescu (ministru între 23 decembrie 2020 și 14 aprilie 2021), și avizat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și vicepremierul Dan Barna, Guvernul aproba semnarea unui contract de furnizare de vaccin împotriva Covid-19, produs de compania Moderna, pentru o cantitate de 6,39 milioane doze, cu o valoare de 151 de milioane euro. Memorandumul este important pentru că el furnizează date despre situația dozelor de vaccin la jumătatea lunii martie 2021. „Facem precizarea că la data prezentei 17.03.2021 au fost contractate un număr de 46.798.222 doze în valoare de 2.721.945,174 mii lei”, se arată în memorandum. Așadar, peste 2,7 miliarde lei.

Apoi, în luna mai, Ioana Mihăilă (cu mandat între 21 aprilie 2021 și 6 septembrie 2021), noua ministră a Sănătății, înainta un nou memorandum, avizat doar de Dan Barna (vicepremier), din care aflăm că România contractase 65,83 milioane doze care să fie livrate în 2021 și 2022 (din care 56,24 milioane erau deja autorizate la nivel european). În acesta era subliniat că „angajamentul financiar al României pentru dozele achiziționate ferm din acest contract ar fi de aproximativ 373,815,000 de Euro per an, respectiv o sumă de 737,630,000 Euro”, vorbindu-se de 38 de milioane de doze pentru perioada decembrie 2021 – iunie 2023, doar de la compania BioNTech-Pfizer.

În plin scandal PNL versus USR în septembrie 2021, după ruperea fostei Coaliții, Florin Cîțu sintetiza astfel situația: „Ministrul Sănătății, dacă avea o problemă la un moment dat cu un anumit număr de doze, ar fi spus ceva. (...) Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 28.290.000 de doze, Nelu Tătaru - pentru 33 de milioane, pentru că a contractat înainte, eu am semnat pentru patru milioane de doze şi doamna Mihăilă, acum două luni de zile, a semnat pentru 21.000 de doze. Deci, dacă erau prea multe, putea să spună că nu mai e nevoie”, afirma Florin Cîțu, în septembrie 2021, după ieșirea USR de la guvernare. Tot atunci apăreau informații că DNA cercetează situația privind achiziția de vaccinuri.

Milioane de doze aruncate

„Adevărul” a încercat să lămurească situația cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a răspuns laconic pe această temă. Întrebat care e situația vaccinurilor expirate și câte vor mai fi inutilizabile până la finalul anului Rafila a precizat: „Cred ca în jur de aproape 3 milioane au expirat sau s-au pierdut în procesul de vaccinare și probabil că până la sfârșitul anului o cantitate apropiată” (n.r. – ar mai deveni inutilizabilă). Întrebat despre negocierile purtate pentru a anula o parte din dozele contractate, Rafila a precizat că sunt „confidențiale”, dar speră ca Guvernul să aibă „un rezultat pozitiv”.

„Adevărul” a făcut și o solicitarea oficială la Ministerul Sănătății pentru a afla datele exacte privind vaccinurile aruncate, cele vândute, precum și pentru o estimare a pierderilor financiare de pe urma achiziției unui număr mare de vaccinuri. Însă până la data publicării articolului, Ministerul Sănătății nu a oferit datele exacte.

Într-un interviu anterior, la sfârșitul lunii septembrie, ministrul Sănătății declara la Antena 3, că până la acel moment fuseseră distruse 3 milioane de doze expirate de vaccin anti-COVID-19, iar în stoc la acel moment mai erau 7 sau 8 milioane. De asemenea, estimarea pierderilor pentru statul român era de „100-200 de milioane euro”.

Din decembrie 2020 până în martie 2022, în România ajunseseră 32,2 milioane vaccinuri, potrivit datelor furnizate la acea vreme de Comitetul Național de Coordonare a Activităților pentru Vaccinarea Împotriva COVID-19. Din datele la zi privind vaccinarea, adică pentru săptămâna 3 octombrie – 9 octombrie 2022, 16.896.277 de doze fuseseră administrate (număr care include prima doză, schema completă, rapelul, doza a patra). Doar 1140 de persoane se mai vaccinaseră săptămâna trecută.

Cum se apără miniștrii USR

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, susține că deciziile privind vaccinarea erau la premierul Florin Cîțu, precum și la Comitetul de vaccinare, adică Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV): „Ce a făcut Ministerul Sănătății la data respectivă este pur și simplu să aducă în atenția Guvernului o achiziție propusă de premier, astfel încât premierul să își asume în ședința de Guvern o decizie. Toate deciziile legate de vaccinare erau la premier, respectiv la Comitetul de vaccinare”, a precizat Voiculescu pentru „Adevărul”, indicând faptul că Florin Cîțu se consulta cu Valeriu Gheorghiță, șeful Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat la Sănătate și vicepreședinte al CNCAV.

Președintele USR București a subliniat că premierul a luat decizii peste capul ministrului Sănătății și ar fi bună o prezentare publică a stenogramelor din ședințele de Guvern. Întrebat dacă a fost chemat la DNA, în condițiile în care Direcția a anunțat în septembrie 2021 că a deschis un dosar in rem privind achiziția de vaccinuri din perioada pandemiei, Voiculescu a negat, dar a subliniat că speră să avanseze ancheta și că i-ar plăcea „să aibă o discuție cu procurorii”.

Precizări a făcut și Ioana Mihăilă, al doilea ministru al USR la Sănătate. „Pe mandatul meu nu s-au suplimentat dozele de vaccin. Eu am vândut din vaccinul care era comandat”, a explicat Ioana Mihăilă pentru „Adevărul”. Fostul ministru a precizat că „un acord de principiu” a fost legat de dozele de vaccin pentru anii 2022-2023, însă pe variante de vaccinuri adaptate noilor tulpini. Legat de memorandumul pe care apare și ea menționată, Mihăilă a precizat că nu era o suplimentare, ci acordul pentru anii 2022-2023, pentru contractarea dozelor, în condițiile în care mai 2021, „ritmul de vaccinare era de o sută de mii de persoane pe zi”.

Parchetul European începe cercetările la nivel european

Parchetul General European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat, vineri, printr-un comunicat de presă, că a început o invesigație privind modul de achiziționare de vaccinuri la nivelul Uniunii Europene. „Această confirmare excepțională vine ca urmare a interesului public extrem de ridicat. În această etapă, nu vor fi făcute publice alte detalii”, se arată în comunicatul scurt al EPPO.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 Greu de crezut așa ceva, dar...

2 Culisele picante din spatele așa-zisei crize dintre partidele „condamnate” să împartă un ciolan mai auster

3 VIDEO Singura întrebare care l-a făcut pe Putin să tușească...

4 DOCUMENT Pensiile rămân înghețate o perioadă, salariile bugetarilor la fel, dar pentru întreg anul viitor / Toate modificările importante

5 Amușinarea lui Orban pe la București arată că pe măsură ce se blochează colaborarea energetică cu Ucraina, cu atât devine mai importantă cea cu Români…