În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski se mai gândește dacă să semneze un acord privind mineralele rare cu Statele Unite, Kremlinul a oferit administrației Donald Trump un acord privind resursele naturale rusești, informează Moscow Times.

Vladimir Putin și DOnald Trump/FOTO:EPA/EFE

Rusia consideră că companiile petroliere americane s-ar putea întoarce în țară și, în plus, este interesată de proiecte comune cu Statele Unite în regiunea arctică, a declarat Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus de investiții directe, înaintea discuțiilor din Arabia Saudită.

Dmitriev, unul dintre cei trei delegați aleși de Vladimir Putin pentru a se întâlni cu americanii la Riad, a declarat că Moscova consideră importantă reluarea cooperării economice cu Statele Unite.

Marile companii petroliere din State au avut „afaceri de mare succes” în Rusia, a spus Dmitriev. „Credem că la un moment dat se vor întoarce, pentru că de ce ar renunța la oportunitatea de a accesa resursele naturale rusești pe care Rusia le-a oferit-o?”, a spus el.

„De asemenea, ar trebui să avem proiecte comune, inclusiv, de exemplu, în Arctica și în alte domenii, proiectele comune ne vor permite să avem mai mult succes”, a continuat Dmitriev. Potrivit acestuia, companiile americane ar fi pierdut 300 de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, iar administrația lui Joe Biden „a transmis o mulțime de mesaje greșite” despre starea economiei ruse.

Rusia, dependentă de echipamentele de pentru minerit și explorarea mineralelor

Guvernul Rusiei a recunoscut, în „Strategia de dezvoltare a bazei minerale până în 2050”, că dependența de echipamentele de import pentru extracția și explorarea resurselor minerale rămâne ridicată. În acest sens, dependența se menține la peste 90% pentru echipamentele de foraj, 50% pentru mașinile de minerit și 30% pentru echipamentele geofizice de suprafață, conform documentului.

Înainte de invazia Ucrainei, o singură mare companie americană era implicată în producția de petrol în Rusia: Exxon Mobil, care deține 30 % din proiectul Sahalin-1. După impunerea sancțiunilor, compania și-a anunțat retragerea din proiect, dar nu a reușit niciodată să își vândă participația: inițial trebuia să facă acest lucru în 2023, dar Kremlinul a prelungit termenul de două ori, cel mai recent până la sfârșitul lui 2026.

După izbucnirea războiului, cele mai importante companii americane petroliere - Halliburton, Schlumberger și Baker Hughes, cu ajutorul cărora țara a reușit să restabilească producția după prăbușirea din ultimii ani ai URSS, și-au anunțat și ele retragerea din Rusia. Președintele Vladimir Putin a cerut ca, până în 2025, țara să dispună de propriile tehnologii de foraj și explorare a hidrocarburilor și ca ponderea acestora să ajungă la 80 %.

Dar, în realitate, mai mult de jumătate din echipamentele pentru fracturare hidraulică - o tehnologie care permite creșterea randamentului puțurilor și producerea de petrol greu de recuperat - este încă furnizată din țări „neprietenoase”. Iar pentru unele articole - de exemplu, sistemele de control rotative - dependența de importuri este totală și se ridică la 100 %, au calculat experții de la Yakov and Partners.

Guvernul rus a recunoscut în Strategia de dezvoltare a bazei de resurse minerale până în 2050 că dependența de echipamentele importate în minerit și explorarea mineralelor rămâne. Aceasta este de peste 90% pentru echipamentele de foraj, 50% pentru utilajele miniere și 30% pentru echipamentele geofizice de sol, se arată în document.