Deși Călin Georgescu adoptă în prezent un discurs anti-globalist, în care contestă schimbările climatice, pe care le consideră o „escrocherie”, menite să controleze economiile statelor, acum trei decenii discursul său era cu totul diferit, ba chiar a primit fonduri de la USAID și a avut parteneriate cu fundația Soros, dezvăluie Recorder.

După Revoluție, România, care se confrunta cu probleme mari de mediu, primea un sprijin consistent de la organizațiile internaționale pentru a le rezolva. De aceea, în anii ‘90, s-au înființat organizații verzi, printre care și Tineretul Ecologist din România (TER).

În acea perioadă, Călin Georgescu era consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, iar în 1996 a devenit președintele TER.

În 1992, TER a devenit o organizație non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat și internaționale și se ocupa cu diverse acțiuni, de la activități educaționale și simpozioane, până la monitorizări de mediu și scrierea de rapoarte înaintate autorităților, potrivit Recorder.

Ulterior, în 1994, UE a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru „familiarizarea cu practicile democratice” și pentru susținerea societății civile din România. În același an, și organizația lui Georgescu a primit alte fonduri PHARE, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre.

„Marea Neagră nu mai suportă nimic. Multe specii de peşti au dispărut sau sunt în pericol. În urma unui genocid ecologic ordonat de Ceauşescu, delfinii au fost împuşcaţi mişeleşte”, declara într-o conferință de presă Călin Georgescu, citat de „România liberă”.

Potrivit sursei citate, nu există o dovadă a faptului că delfinii din Marea Neagră au fost împușcați, însă, în perioada lui Ceaușescu, pescuitul intensiv și poluarea sunt cele care au afectat viața marină.

Fonduri PHARE a primit și nou înființatul Centru de Demonstrație, Instruire și Cercetare pentru Agricultură Durabilă din Făgăraș în 1996. Activitatea instituției urma a fi coordonată de TER, prin Georgescu.

De altfel, primul loc de muncă al lui Georgescu, în perioada 1986-1990, a fost la Institutul de Îmbunătățiri Funciare din Făgăraș.

Chiar și atunci, Georgescu vorbea despre „ renașterea spirituală a țării”, subliniind că protejarea mediului trebuie să devină o prioritate națională.

Parteneriat cu Fundația Soros si fonduri de la USAID

În 1995, publicația locală „Jurnal bihorean”, scria despre faptul că TER și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”.

Astăzi, despre ONG-uri, Georgescu declară că sunt instrumente ale unor interese ascunse ce doresc să submineze suveranitatea României.

Într-un interviu recent cu Mario Nawfal, conservator care realizează emisiuni pe X, rețeaua lui Elon Musk, Călin Georgescu spunea că va interzice rețeaua Soros în România.

„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea Călin Georgescu.

Tot în prezent, au fost publicate liste cu „sorosisti”: artiști, activiști, jurnaliști, cercetători și politicieni care au primit burse sau granturi de la diverse instituții din străinătate, nu doar de la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, care de altfel și-a încetat activitatea în România din 2017.

Tot în anii ‘90, ecologiștii au primit finanțări și de la guverne occidentale, cum ar fi cel britanic.

În 1995, TER a organizat două simpozioane de mediu la Bușteni și Băile Herculane, finanțate de Marea Britanie.

„A fost un succes pentru că am reușit să sensibilizăm organizații de mediu din Occident. Astfel, nu peste mult timp, ONG-urile românești, și nu numai ele, vor putea obține sprijin din partea US National Park Service, Federația pentru Natură și Parcurile Naționale din Europa, International Ranger Federation etc. în special în vederea dezvoltării unei rețele a parcurilor naționale în țara noastră. (…) Guvernele din SUA și Anglia au venit să sprijine această inițiativă a noastră“, declara Georgescu după conferința din Băile Herculane, citat de „Cotidianul”.

În 1996, ziarele scriau că TER a obținut sponsorizări și din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii și a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în București.

În 1997, s-a înființat Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), iar, prin această organizație, urma să aibă acces la fonduri venite în special de la parteneri străini, dar și de la Guvernul României. În 1997, Georgescu este numit secretar general la Ministerul Mediului, unde a rămas mai puțin de un an.

CNDD a fost creat pentru a gestiona fondurile virate în România de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), o agenție a ONU care ajută statele să combată sărăcia și să implementeze politici pe termen lung.

În calitate de director al CNDD, Georgescu încasa un salariu de aproximativ 1.000 de dolari, în condițiile în care salariul mediu în România era de 120 de dolari.

Din anul 2000 până în 2006, CNDD și Călin Georgescu s-au ocupat de implementarea Agendei Locale 21 – un concept ONU de dezvoltare durabilă a comunităților locale. Principalii investitori străini în acest proiect au fost PNUD, guvernul Marii Britanii și guvernul Canadei.

Ajungând la fondurile USAID, Georgescu a ajuns în mijlocul unui scandal legat de o finanțare din partea USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA).

În 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, a parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006, iar o parte din aceștia trebuiau să susțină Agenda Locală 21.

Banii pentru Agenda Locală erau gestionați de CNDD și Federația Autorităților Locale din România. Ultima era formată din reprezentanți ai autorităților locale și era descrisă de presă ca o jucărie a baronilor PSD – de la Nicolae Mischie la Marian Oprișan.

În iunie 2003, trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora” și că ar fi „martori la extorcare de fonduri”, relata „România liberă”.

Așadar, Georgescu insista ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile. Până la acel moment, Georgescu primise 215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID.

În contextul acestui scandal, Călin Georgescu era portretizat de jurnaliști drept „un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria”.

În 2010, ajunge în biroul președintelui Traian Băsescu în calitate de potențial premier, însă a fost refuzat și s-a mutat împreună cu familia în Austria.

Scandalul nu a afectat cariera lui Georgescu, pentru că în 2004 îl regăsim în calitate de șef al direcției Organizații Economice Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Călin Georgescu în prezent

Deși în tinerețe era un susținător fervent al politicilor globale de mediu, în prezent Georgescu neagă aceste idealuri, declarând că schimbările climatice reprezintă o „escrocherie”, menită să justifice restricții economice asupra statelor suverane.

ONG-urile de mediu, pe care altădată le mobiliza pentru cauze nobile, sunt acum prezentate ca instrumente ale unor interese ascunse ce doresc să submineze suveranitatea României.

Această schimbare a fost sesizată și de Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană.

„Citim aici despre ONG-istul globalist, posibil «soroșist / neomarxist» Călin Georgescu , care mobiliza organizații occidentale pentru conservarea naturii prin crearea rețelei parcurilor naționale din România. Acum, același personaj ne spune că schimbările climatice sunt o escrocherie și că ONG-urile de mediu sunt plătite de Soroș să ne vândă patrimoniul natural klingonienilor și să ne sece energiile sacre din tunelurile dacice de sub Parcul Natural Bucegi”, a declarat Stoican.