CONTORUL decapitărilor politice/16 noiembrie 2014-1 martie 2015

CONTORUL decapitărilor politice/16 noiembrie 2014-1 martie 2015

În următoarele 3 luni aproape toată clasa politică din România, sau ce a mai rămas din ea, va fi decapitată de acţiunile procurorilor DNA. Marile dosare Microsoft şi EADS, conglomerate în genericul Mega-dosarul IT, dosarul Loteria-INTRALOT, noile episoade din dosarul Retrocedărilor, dar şi cele din dosarul Despăgubirilor precum şi dosarele care îi vizează pe baronii locali, vor conduce la blocarea activităţii parlamentare dar şi a marilor administraţii locale. Aşa că, la mijlocul lunii martie se va declanşa procedura pentru desfăşurarea alegerilor anticipate. 

Pe agenda procurorilor se află nume din toate partidele. Liviu Dragnea, Sebastian Ghiţă, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban, Vasile Blaga, Elena Udrea, Gabriel Oprea sunt liderii care vor fi puşi sub acuzare sau arestaţi preventiv. Iar în ceea ce priveşte parlamentarii şi baronii locali situaţia este de-a dreptul explozivă. Peste o sută de parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari de mari municipii sunt vizaţi de dosare la DNA. 

Alegeri parțiale trebuie organizate pentru șefia CJ Neamț, Vâlcea și Cluj. Se pregătesc Mehedinți, Constanța, Brașov și Brăila. Alegeri trebuie organizate și la primăria Sibiu, după ce Iohannis a fost ales în funcția de președinte, dar și în orașe importante,precum Sighișoara, Râmnicu Vâlcea, Bacău, unde foștii primarii Emilian Frâncu sau Romeo Stavarache au fost de asemenea suspendați din cauza problemelor cu legea. Dincolo de aceste cazuri vizibile, există numeroase cazuri de primari de comune care au primit pedepse cu suspendare pentru corupție și cu toate acestea nu au fost înlăturați de pe funcții, întrucât prefecții nu îi suspendă.

Acest material va rămâne, până la data de 1 martie, în prim-planul paginii comisarul.ro ca o cronică la ceea ce am anunţat mai sus. Vom publica doar comunicatele DNA.

COMUNICAT 18 noiembrie/2 senatori

În completarea comunicatului nr. 1342/VIII/3 din data de 26 septembrie 2014, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:

Ca răspuns la solicitarea din data de 30 octombrie 2014, formulată de Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din cadrul Senatului, procurorul şef al D.N.A - Laura Codruţa Kovesi a transmis, în cursul zilei de 18 noiembrie 2014, către Senat, copii a patru volume conţinând acte de urmărire penală relevante, în ceea ce priveşte faptele pentru care sunt cercetaţi:

ECATERINA ANDRONESCU, în prezent senator, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009; ministru al Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 2008-2012 şi

PETRU ŞERBAN MIHĂILESCU în prezent senator, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003,

Precizăm că la data de 26 septembrie 2014, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - doamna Laura Codruţa Kovesi transmisese procurorului general al P.I.C.C.J, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de cele 2 persoane menţionate care, în perioada în care se presupune că au săvârşit infracţiunile, au îndeplinit funcţia de ministru. Faptele pentru care sunt cercetaţi cei doi sunt următoarele:

ECATERINA ANDRONESCU – abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în perioada în care avea calitatea de ministru

PETRU ŞERBAN MIHĂILESCU - instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani în perioada în care avea calitatea de ministru. şi care au fost efectuate ulterior formulării cererii de aviz pentru începerea urmăririi penale.

COMUNICAT 20 noiembrie/prefect

În continuarea comunicatului nr. 1640/VIII/3 din 19 noiembrie 2014, referitor la retrocedarea nelegală a peste 5.000 ha pădure din județul Buzău, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20.11.2014, a inculpaților:

BEGANU PAUL, prefect al judeţului Buzău în perioada 2009-2012, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de:
- luare de mită,
- abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un - folos necuvenit,
- fals intelectual,
- instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual,
- instigare la dare de mită.

COMUNICAT 20 noiembrie/fost secretar de stat/şefa DIICOT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20.11.2014, a inculpatei BICA ALINA MIHAELA, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

COMUNICAT 21 noiembrie/deputat

În conformitate cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţia României şi ale art. 195 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție - doamna Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al României cererea și referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaţilor încuviințarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului MARKO ATTILA-GABOR, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

COMUNICAT 24 noiembrie/fosta şefă ANRP

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a inculpatei:

DUMITREAN CRINUŢA-NICOLETA, la data faptelor preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, ambele pentru infracţiunea abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

În ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

La data de 15.03.2011, inculpata Dumitrean Crinuţa-Nicoleta, în calitate de preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, a aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţiu Emil, prin care a fost stabilită valoarea de 377.282.300 lei pentru un teren în suprafaţă de 13 hectare, situat în Bucureşti, prin supraevaluarea acestuia, ceea ce a condus la un prejudiciu de 263.327.559 lei, (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

COMUNICAT 24 noiembrie/deputat

În conformitate cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţia României şi ale art. 195 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție - doamna Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al României cererea și referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaţilor încuviințarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Astfel, din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, în calitatea sa de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal. În acest sens, trebuie avute în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere a acestora, anturajul şi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale şi celelalte împrejurări privitoare la persoana acestuia.

COMUNICAT 24 noiembrie/prefect

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Galaţi au dispus:

- trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului BOCĂNEANU EMANOIL - CĂTĂLIN, la data faptelor prefect al judeţului Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi sustragere sau distrugere de înscrisuri.

COMUNICAT 3 decembrie/primar municipiu

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților:

TUSAC MIHAI CLAUDIU, primar al mun. Mangalia, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor concurente de:
- abuz în serviciu, în formă continuată,
- conflict de interese, în formă continuată.

 COMUNICAT 4 decembrie/preşedinte consiliu judeţean

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.12.2014, a inculpaților:

MOLOȚ MIRCEA IOAN, președintele Consiliului Județean Hunedoara, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:
- trafic de influență, în formă continuată (2 acte materiale),
- luare de mită, în formă continuată, (21 acte materiale),
- luare de mită,
- luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale),
- folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial,
- spălare de bani, în forma instigării (2 infracțiuni),
- conflict de interese,
- deținerea fără drept a unui document ce conține informații secrete de stat.

Comunicat 6 decembrie/preşedinte consiliu judeţean

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor:
BÎGIU MARIAN CRISTINEL, preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale)
COLGIU FLORIN-MĂDĂLIN, finul primului menţionat, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale);

Din ordonanțele de reținere întocmite de procurori a rezultat că există probe şi date care conduc la suspiciunea rezonabilă, potrivit căreia :
În perioada decembrie 2013- decembrie 2014, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, i-a solicitat unuia dintre directorii din cadrul instituţiei, să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă (prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400 mii lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014-2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică), să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi să întocmească efectiv proiectele. Urma ca după întocmirea acestor proiecte şi aprobarea plăţilor de către Bîgiu Marian Cristinel, directorul respectiv să remită, sub formă de mită, preşedintelui Consiliului Judeţean, jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200 mii lei. Banii respectivi directorul urma să-i recupereze de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţii celor trei proiecte susmenţionate.
În acest sens, în jurul datei de 20.12.2013, directorul respectiv i-a remis lui Bîgiu Marian Cristinel, prin intermediul finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, suma de aproximativ 70 mii lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi în cuantum de 130 mii lei + TVA, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă şi anume principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma susmenţionată de la reprezentantul legal al firmei.
Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu Marian Cristinel l-a însărcinat pe acelaşi director să demareze procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă. Urma ca lui Bîgiu Marian Cristinel să-i fie remisă, ulterior, cu titlu de mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50 mii lei.
La data de 04.12.2014, Bîgiu Marian Cristinel i-a solicitat, în mod expres, aceluiaşi director, să-i remită până cel mai târziu la data de 08.12.2014, suma convenită de 50 mii lei, indicându-i ca intermediar ce urma să primească banii în numele preşedintelui Consiliului Judeţean, o persoană de încredere a acestuia.
În data de 06.12.2014, directorul i-a remis intermediarului indicat de Bîgiu Marian Cristinel o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să o remită lui Bîgiu Marian Cristinel.
Tot la data de 06.12.2014, intermediarul i-a şi remis acestuia, în parcarea din faţa blocului unde îşi are domiciliul Bîgiu Marian Cristinel, suma de 50 mii lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director.
Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar.
În aceeaşi zi, 6.12.2014, intermediarul i-a remis 6.500 lei lui Colgiu Florin-Mădălin care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv.

Inculpaţilor li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentaţi, la data de 7 decembrie 2014, la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Comunicat DNA 11 decembrie/Preşedinte consiliu judeţean

În aceeaşi cauză, procurorii au mai dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul BOJIN TITU, preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, pe o durată de 60 zile (începând cu data de 11.12.2014 până la data de 08.02.2014, inclusiv), pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- 4 (patru) infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
- 2 (două) infracţiuni, ambele săvârşite în formă continuată, de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (4 acte materiale, respectiv 3 acte materiale),
- 2 (două) infracțiuni săvârşite în formă continuată, de folosire a influenţei sau autorităţii în calitate de persoană care deţine funcţie de conducere într-un partid, pentru obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau altul prevăzută - art. 13 din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale, respectiv 4 acte materiale)

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul BOJIN TITU trebuie să respecte următoarele obligaţii :
a) să se prezinte la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală şi la Poliţia Remetea Mare, jud. Timiş, ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală şi Poliţia Remetea Mare, jud. Timiş cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la Poliţia Remetea Mare, jud. Timiş conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
d) să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent;
e) să nu i-a legătura cu celelalte persoane ce fac obiectul prezentei cauze şi care deţin calitatea de suspecţi.
f) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

Inculpatului Bojin Titu i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatului Bojin Titu i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

11 DECEMBRIE/Șeful PNL al CJ Botoșani, condamnat definitiv la închisoare, își pierde și funcția

Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Florin Ţurcanu (PNL), a fost condamnat definitv, joi, de Curtea de Apel Suceava, la şase luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual şi uz de fals. Ţurcanu urmează să-şi piardă mandatul prin ordin al prefectului de Botoşani.

Magistraţii suceveni l-au condamnat pe Florin Ţurcanu la şase luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual şi la trei luni de închisoare pentru uz de fals. Cele două pedepse au fost contopite, liberalului fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea, de şase luni de închisoare.

Judecătorii suceveni au decis suspendarea condiţionată a executării pedepsei cu închisoare pe o durată de doi ani şi şase luni, perioadă care constituie termen de încercare.

Ţurcanu îşi va pierde funcţia de preşeidnte al Consiliului Judeţean Botoşani printr-un ordin care urmează să fie emis de prefectul judeţului, după ce instituţia va fi sesizată de Curtea de Apel Suceava cu privire la rămânerea definitivă a condamnării penale a liderului liberal.

12 DECEMBRIE/Condamnare deputat

Deputatul Niculae Mircovici a fost a fost găsit vinovat de conflict de interese, de instanţa supremă, pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, el fiind condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare.

Instanţa supremă a dispus ca Mircovici să aibă un termen de încercare de doi ani şi şase luni.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Deputatul a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului instanţei supreme, în martie, şi, potrivit rechizitoriului procurorilor, Niculae Mircovici a propus angajarea soţiei sale pe post de referent în cadrul biroului său parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă al acesteia, pe o perioadă determinată, respectiv din ianuarie 2009 până la sfârşitul mandatului 2008-2012. În baza acestui contract, soţia lui Mircovici a obţinut venituri de 20.387 de lei.

Niculae Mircovici este deputat din partea Uniunii Bulgare din Banat - România, în prezent fiind secretar al Camerei Deputaţilor.

În noiembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Parchetului instanţei supreme să îl cerceteze pe Niculae Mircovici pentru conflict de interese, pentru angajarea soţiei sale la Biroul Parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 35 Timiş.

14 decembrie/ Senatorul PSD Miron Mitrea va renunța la viața politică, începând cu luna ianuarie.

Inițial, surse politice au anunțat că el va părăsi PSD din cauza unor „decizii netransparente luate în partid”.

Deputatul PSD Miron Mitrea a spus că va renunţa la toate funcţiile politice, inclusiv la cea de vicepreşedinte al Camerei, şi că este ultima dată când ia cuvântul în acest for statutar. El a spus că va demisiona din PSD după ce va vota, în calitate de deputat, Guvernul Ponta 4 şi bugetul.

”Intrarea și ieșirea din politică sunt chestiuni personale. Deci am decis că mă retrag din politică și sigur, nu pot să rămân în partid sau în Parlament”, a spus Mitrea.

Mitrea este vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Mitrea se retrage din funcţiile politice și din cauza dosarului pe care îl are în instanţă şi pentru a da un exemplu celor care au probleme cu Justiţia, el arătând în CExN că nu vrea să afecteze imaginea PSD.

Miron Mitrea a fost condamnat in octombrie la doi ani de inchisoare cu executarea, decizia nefiind definitiva. El este acuzat ca, pe vremea in care era ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in guvernul Adrian Nastase, a primit drept mita circa 300.000 de euro, sub forma de lucrari de constructie la o casa apartinand mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi provenit de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), in schimbul numirii si mentinerii ei in functiile de inspector general adjunct, respectiv inspector general in cadrul ISC.

17 DECEMBRIE Trimitere în judecată deputat şi preşedinte de CJ

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată:

în stare de arest preventiv a inculpatului:

CĂNCESCU ARISTOTEL ADRIAN, președinte al Consiliului Județean Brașov, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (5 infracțiuni),
- luare de mită,
- spălare a banilor, în formă continuată;
- trafic de influenţă,
- instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos.

și în stare de libertate, a inculpaților:

DINIȚĂ ION, deputat în Parlamentul României, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit(2 infracțiuni),
- dare de mită,
- spălare a banilor, în formă continuată.
POPESCU AURELIA, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

CIRICA CRISTIAN EMIL, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

COSTEA VIOREL, POPA MIRCEA CONSTANTIN și BOȚOMAN IOAN, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

GHEORGHIEŞ MARIA, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

ISPAS RADU PETRU, administrator public al județului Brașov, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit(3 infracțiuni),
- instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

BÂGIU GABRIEL, administrator al SC RAMB SISTEM SRL Braşov, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit(2 infracțiuni),
- cumpărare de influenţă.

RUSU BOGDAN AURELIAN, director al SC CANARIS SRL, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată.

SC CANARIS SRL, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Obiectul dosarului îl reprezintă fapte desfășurate în perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014, fiind legate de activitatea inculpaţilor Căncescu Adrian Aristotel, preşedintele al Consiliului judeţean Brașov şi Ispas Radu Petru, administrator public al judeţului Brașov, care şi-au folosit funcția publică de autoritate locală pentru interesele proprii și ale firmelor SC Gotic SA și SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care le administrau. Aceste două firme „de casă” dețineau cvasi – totalitatea contractelor derulate cu CJ Brașov, întrucât le erau acordate preferențial, prin încredințare directă, ca urmare a dispoziției inculpatului Căncescu Andrei Aristotel.
Concret, în perioada 2006 -2007, în urma desfăşurării procedurilor de achiziţie publică –licitaţie deschisă, Consiliul Județean Brașov, reprezentat de inculpatul Aristotel Căncescu, a încheiat două contracte cu societatea comercială Gotic SA Brașov, declarată câştigătoare a licitaţiilor, reprezentată de inculpatul Diniță Ion, în calitate de director general.
Aceste contracte aveau ca obiect întreținerea, reparația și salubrizarea drumurilor județene (contractul de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007) și execuția, finalizarea și întreținerea drumului Rupea – Racoș (contractul de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).
Contractul de concesiune nr. 69/20.09.2007 - privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi salubrizare a drumurilor judeţene din Braşov (întreţinere şi salubrizare în sezonul rece – deszăpeziri precum şi întreţinerea şi reparaţii pe timp de vară) a fost încheiat pe o perioadă de 6 ani, având o valoare totală de 9.724.823.3 lei cu TVA (8.180.523,78 lei plus TVA).
Deși în cuprinsul documentului nu erau prevăzute modalități concrete de modificare a prețului contractului de achiziţie publică, acesta a fost modificat de cinci ori, în perioada 2008-2012.
Urmare a acestor majorări nelegale, valoarea totală a contractului a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, față de valoarea inițială de 9.724.823,30 lei cu TVA, înregistrându-se o creștere cu 1.046,29 %.
Actele adiționale au fost semnate de inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian, Cirică Emil, Aurelia Popescu și alte persoane, din partea Consiliului Județean Brașov, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță Ion.
Același lucru s-a întâmplat și în cazul celui de-al doilea contract, în valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, prețul acestuia fiind modificat prin trei acte adiționale, în perioada 2008-2010, semnate de inculpații Căncescu Aristotel Adrian, Ispas Radu, Aurelia Popescu, Costea Viorel și alte persoane, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță Ion.
Actualizarea prețului s-a făcut în urma unei înțelegeri frauduloase între inculpații Diniță Ion și Căncescu Aristotel Adrian, fără a exista vreun temei de fapt sau de drept pentru aceasta, urmărindu-se doar ca primul să obțină necuvenit o importantă sumă de bani din fondurile publice.
De menționat este faptul că ultimul act adițional a fost încheiat în realitate după ce contractul expirase, iar apoi a fost antedatat.
Deşi lucrările au început efectiv abia în martie 2007, cu altă tehnologie decât cea prevăzută în documentaţia achiziţiei publice, au fost întocmite situaţii de lucrări de către constructorul SC GOTIC SA, care au fost apoi facturate de constructor și achitate de Consiliul Judeţean Braşov la nivelul sumei de 1.012.612,16 lei cu organizare de șantier şi TVA.
Facturile au fost plătite prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, iar din înscrisurile depuse la dosar de Consiliul Judeţean a rezultat că la decontarea acestor sume de bani au stat situații de lucrări și centralizatoarele lunare întocmite de executantul SC Gotic SA, semnate din partea acesteia de inculpata Gheorghieș Maria. Totodată aceste documente au fost semnate de inculpatul Boțoman Ioan în calitate de diriginte de șantier, precum și de inculpatul Costea Viorel, în calitate de director al D.A.D.P. din cadrul CJ Brașov.
Aceste rapoarte atestau date neconforme realităţii, întrucât lucrările menţionate nu fuseseră realizate.
Imediat după atribuirea către SC GOTIC SA a contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006, au fost virate, cu titlu de servicii publicitate şi reclamă, în perioada în perioada ianuarie 2006 - decembrie 2007, importante sume de bani ce au totalizat 1.160.979 lei, către SC CANARIS SRL, societate deţinută de Căncescu Aristotel Adrian.
Toate cele 26 de contracte de publicitate au fost semnate din partea SC CANARIS SRL de către inculpatul Rusu Bogdan Aurelian, director al societăţii.
În realitate, contractele susmenţionate sunt fictive, nu au fost executate vreodată, scopul acestora fiind doar acela de a disimula adevărata natură a sumelor de bani virate de către inculpatul Diniţă Ion, respectiv foloase necuvenite date inculpatului Căncescu Aristotel, pentru ca acesta din urmă să îi atribuie contracte de achiziţii publice, în calitatea sa de preşedinte al CJ Braşov.
În perioada 2007 - 2008 între Consiliul Judeţean Braşov şi SC Ramb Sistem SRL, administrată de inculpatul Bâgiu Gabriel au fost încheiate contractele cu nr. 638/29.01.2007 pentru realizarea investiţiei „Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement Tâmpa”, în valoare de 8.082.044,56 lei și 56/4266 în valoare de 1.739.762,10 lei privind realizarea investiţiei „Amenajare suprafeţe de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Şaguna”.
Contractul cu nr. 638/29.01.2007, a fost semnat, din partea județului Brașov, de inculpatul Căncescu Aristotel și de inculpata Popescu Aurelia,în calitate de director economic, inculpatul Emil Cirică, în calitate de director executiv DIUAT. Deși la punctul 20 din contract referitoare la „ajustarea preţului contractului” s-a menţionat în mod expres că „nu se acceptă actualizarea valorii contractului”, acest document a fost suplimentat prin actul adiţional nr. 2/12.06.2008 cu încă 5.577.621,90 lei.
Consiliul Judeţean Braşov, prin inculpații Căncescu Aristotel Adrian și Ispas Radu, împreună cu inculpatul Cirică Emil și inculpatul Popa Mircea în calitate de diriginte de șantier, au validat şi au efectuat, în executarea celor două contracte, plăţi nejustificate în valoare cumulată de 664.180,54 lei (263.857,93 lei pentru primul contract şi 400.322,61 lei pentru cel de-al doilea).
Plăţile sunt apreciate ca nejustificate, întrucât în ofertele depuse pentru ambele contracte grosimea stratului de cauciuc tip tartan folosit pentru terenurile de sport care trebuiau amenajate era de 10 mm, însă în realitate a fost folosit un strat de 4,5 mm, dar cu un strat mai gros de material adeziv.
Decontul a fost făcut şi apoi plătit pentru preţul echivalent unui material cu o grosime de 10 mm, iar cu ocazia controlului, constatându-se aceste deficiente, s-au prezentat documente ce atestau modificarea soluţiei tehnice, emise de inculpatul Bâgiu Gabriel.
În continuare, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în încercarea de a evita angajarea răspunderii personale pentru prejudiciile cauzate prin aceste contracte de achiziţii publice, i-a pretins inculpatului Bâgiu Gabriel să restituie suma de bani obţinută nelegal prin cele două contracte derulate de Ramb Sistem SRL (664.180,54 lei), promiţându-i în schimb că îşi va folosi influenţa reală pe care o are asupra comisiei de licitaţie, pentru a-i determina pe membrii acesteia să atribuie contractul de achiziţii publice vizând renovarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov firmei Ramb Sistem SRL (lucrare în valoare de aproximativ 20 de milioane lei).
Deși în urma organizării licitației a fost desemnată o altă firmă câștigătoare, inculpatul Căncescu Aristotel, în înțelegere cu inculpatul Ispas Radu Petru, a solicitat expres persoanelor din subordinea sa ca această licitaţie să fie adjudecată de SC RAMB SISTEM SRL.
Ca urmare a solicitării inculpatului Căncescu Aristotel Adrian, membrii comisiei, deşi finalizaseră procedura, nu au mai înaintat raportul pentru aprobare.
Mai mult, comisia s-a întrunit din nou şi a renunţat la raport, căutând soluţii pentru invalidarea procedurii şi declararea câştigătoare a firmei Ramb Sistem SRL, deşi aceasta nu îndeplinea condiţiile de participare, iar oferta de preţ era, conform celor specificate chiar de comisie, prea mică în raport cu soluția tehnică, conformă, propusă de cealaltă firmă, pentru a putea fi considerată reală.
Deși declaraseră anterior un câștigător al licitației, de frica pierderii locului de muncă, la presiunile exercitate de inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, prin intermediul inculpatului Ispas Radu, membrii comisiei au fost de acord cu soluția propusă și, încălcându-și atribuțiile de serviciu, urmau să anuleze licitația legal desfășurată și deja finalizată, să declare neconforme ofertele, iar apoi să reia procedura, urmând ca prin negociere directă să fie declarată câștigătoare firma Ramb Sitem SRL.
O astfel de situație nu a mai avut loc, planul infracțional fiind întrerupt prin intervenția organelor judiciare.
Unitatea Administrativă Teritorială Judeţul Braşov a comunicat faptul că se constituie parte civilă în procesul penal, urmând ca ulterior, în termenul legal, să indice natura şi întinderea pretenţiilor.

În cauză, procurorii au dispus:
- instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor bancare deschise de inculpatul Căncescu Aristotel Adrian la mai multe unități bancare, fiind identificate și poprite următoarele sume de bani: 6305,78 lei, 439.449,28 euro, 127.332 USD și titluri de stat în valoare de 2.926.455,2 lei,
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra celor 62 de părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC CANARIS SRL Brașov, aparținând inculpatului Căncescu Aristotel Adrian.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 21 acțiuni la societăţi de investiţii financiare (SIF), aparţinând inculpatului Căncescu Aristotel Adrian.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra mai a 4 bunuri imobile, ce aparțin inculpatului Căncescu Aristotel Adrian.

- instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor bancare aparținând inculpatului Diniță Ion deschise la două unități bancare, respectiv sumele de 6.426,86 GBP și 12.576 lei.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra celor 179.367 acțiuni reprezentând 99,8 % din capitalul social al SC GOTIC SA Brașov, asupra celor 12 părți sociale reprezentând 60% din capitalul social al unei societăți comerciale și asupra celor 900 acțiuni reprezentând 3% din capitalul social al unei alte firme aparţinând inculpatului Diniță Ion.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra 2182 acțiuni societăţi de investiţii financiare (SIF) aparţinând inculpatului Diniță Ion.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 26 bunuri imobile, ce aparțin inculpatului Diniță Ion.

- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra celor 90 părți sociale reprezentând 45% din capitalul social al unei societăți comerciale, asupra celor 50 părți sociale reprezentând 50% din capitalul social al unei alte firme și asupra celor 33 părți sociale reprezentând 33% din capitalul social al SC RAMB CONSTRUCT GmbH SRL București, aparţinând inculpatului Bâgiu Gabriel.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de 31.400 lei, 5105 euro și 4603 USD aparținând inculpatului Bâgiu Gabriel, ridicate de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 4091 acțiuni societăţi de investiţii financiare (SIF) aparţinând inculpatului Bâgiu Gabriel.

4.
- instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 10 bunuri imobile ce aparțin SC CANARIS SRL Brașov:

Față de suspecții Stănescu Lucica, Ștefăniuc Ioan și Rădulea Andreea procurorii au dispus soluția clasării.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu următoarele propuneri:
- de a se menține măsura arestului preventiv a inculpatului Căncescu Aristotel Adrian, începând cu data de 24.12.2014,
- de a se lua măsura controlului judiciar faţă de inculpaţii Ispas Radu Petru, Gheorghieş Maria, Cirica Cristian Emil, Costea Viorel, Boțoman Ioan, Popa Mircea Constantin și Popescu Aurelia,
- de a se menţine măsurile asigurătorii luate pe parcursul urmăririi penale.

19 decembrie/Trimitere în judecată senator PSD

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

1. LAZĂR SORIN CONSTANTIN, la data faptelor primar al comunei Strunga, în prezent senator în Parlamentul României, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor concurente de:
- 3 infracţiuni de abuz in serviciu, daca funcționarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dintre care 2 în formă continuată( două acte materiale, respectiv 12 acte materiale),

2. PETRUŞCĂ CONSTANTIN, contabil şi persoană desemnată să exercite controlul financiar preventiv în cadrul Primăriei Comunei Strunga, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor concurente de:
- 3 infracţiuni de abuz in serviciu, daca funcționarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dintre care 2 în formă continuată(două acte materiale, respectiv 12 acte materiale),

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2009, inculpatul Lazăr Sorin Constantin, în calitate de primar și ordonator principal de credite, fără existenţa unui angajament legal, a dispus aprobarea, fără nici o bază legală, a plății următoarelor sume de bani:
- suma de 10.160 lei, cu titlul de „onorariu participare la licitație” către trei persoane, membrii ai comisiei de evaluare a ofertelor pentru execuţia unor lucrări de reparație a drumurilor din localitate.
Aceste plăți au fost nejustificate și nelegale, deoarece persoanele respective fie aveau prevăzută în fișa postului această activitate ca și atribuție de serviciu, fie nu puteau beneficia de altă formă de retribuire, în afara indemnizației prevăzute de lege pentru aceasta funcție.
- suma de 16.550 lei, către alte trei persoane, reprezentând „plată lunară zilieri” (12 rate).
Aceste plăţi s-au efectuat fără existenţa unui angajament legal care să ateste o obligaţie pe seama fondurilor publice (contract de muncă, convenție de prestări servicii, sau orice alt act juridic din care sa izvorască un raport juridic, care sa creeze obligația părților de a presta o munca, o activitate, un serviciu, respectiv de a plăti o sumă de bani). De asemenea, nu există nici un act care sa ateste prestarea vreunor activităţi (pontaje, recepții ale unor servicii prestate sau orice fel de act care sa dovedească prestarea unui anumit serviciu), în folosul unității administrativ teritoriale, de către respectivele persoane.
În acest caz, nici nu s-a pus problema reținerii şi virării vreunor impozite și contribuții către bugetul statului, persoanele respective fiind pur și simplu gratificate de către primar cu acele sume de bani, fără vreo justificare.
- suma de 4.929 lei, reprezentând premii anuale, în cuantum de 2.638 lei pentru sine și 2.291 lei pentru viceprimarul comunei, sume achitate la data de 14.01.2009, după ce inculpatul Lazăr Sorin Constantin a dobândit calitatea de senator.
În acest mod, primarul şi viceprimarul comunei şi-au însușit pur si simplu aceste sume de bani din bugetul local, deși conform prevederilor legale indemnizația lunară era singura formă de remunerare a primarului şi a viceprimarului pentru activitatea corespunzătoare funcției.
Toate aceste sume de bani au fost avizate de inculpatul Petruşcă Constantin, în calitate de contabil şi persoană desemnată să exercite controlul financiar preventiv în cadrul Primăriei Comunei Strunga, fără existenţa unui angajament legal și cu încălcarea prevederilor legale.

În cursul urmăririi penale, Primăria Comunei Strunga a comunicat că unitatea administrativ teritorială nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În cauză, procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Lazăr Sorin Constantin.

22 DECEMBRIE/Trimitere în judecată primar municipiu

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

SOLOMON ANTONIE, stare de libertate la data faptelor primar al municipiul Craiova, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

GRIGORIE CARMEN LIANA, sub control judiciar, la data faptelor consilier juridic la Direcţia Contencios Juridic şi Asistenţă de Specialitate din cadrul Primăriei municipiului Craiova, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată (2acte materiale).

MIULESCU NICOLETA, în stare de libertate, secretar al municipiului Craiova, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2007, inculpatul Solomon Antonie, în calitate de primar al municipiul Craiova și preşedinte al comisiei de aplicare a prevederilor Legii 10/2001, împreună cu cele două inculpate, și-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu cu prilejul emiterii unei dispoziţii de restituire în natură a unui imobil compus din teren în suprafaţă de 1310 m.p. şi clădire în suprafaţă de 330 m.p., situat în municipiul Craiova.
Acest document a fost întocmit de către inculpata Grigorie Carmen Liana fără a ţine seama că actele prezentate de persoana notificatoare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire şi erau contradictorii, întrucât prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moştenitor legal sau testamentar al acesteia, existenţa unui act de deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării imobilului şi fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei şi să fi primit o propunere de soluţionare din partea comisiei interne de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001.
Mai mult, inculpata Grigorie Carmen Liana a atestat faptul neadevărat că imobilul ar fi fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, deşi era donat autorităţii publice locale prin act autentic.
Prin aceste demersuri, s-a produs o pagubă în dauna Primăriei Craiova în valoare de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro.

În cauză, procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra mai multor imobile ce aparțin inculpaților Solomon Antonie şi Miulescu Nicoleta.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Craiova, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

8 ianuarie 2015/Urmărire penală EUROPARLAMENTAR

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de:

REBEGA CONSTANTIN-LAURENŢIU, deputat în Parlamentul European, cu privire la săvârşirea infracțiunilor concurente de:

- de folosire a influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial,
- instigare la spălare de bani,
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată,
- instigare la uz de fals.

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

În luna decembrie 2014, în contextul organizării unor evenimente agricole, suspectul Rebega Constantin-Laurențiu a primit, de la administratorul unei societăți comerciale, printr-un intermediar, suma de 23.000 lei, folosindu-se de influenţa pe care şi-a manifestat-o ca vicepreședinte al unui partid politic, responsabil de Departamentul de Agricultura și Dezvoltare Rurala, influenţă percepută ca fiind reală asupra unui funcționar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziției și circulației banilor, suspectul Rebega Constantin Laurenţiu, prin același intermediar, l-a determinat pe administratorul firmei respective să plăsmuiască şi ulterior să folosească un contract fictiv de prestări servicii către firma organizatoare a evenimentelor.
Suspectului Rebega Constantin-Laurenţiu i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

8 IANUARIE 2015/Reţinere secretar de stat

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 08.01.2015, a inculpaților:

GĂMAN VIRGIL-LAURENȚIU, secretar general în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:
- luare de mită, (două infracțiuni),
- instigare la uz de fals,(două infracțiuni),
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată,(două infracțiuni),
- instigare la spălare de bani, (două infracțiuni),

NAGY PETER TAMAS, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:
- luare de mită,
- instigare la uz de fals,
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată,
- instigare la spălare de bani.

VASILESCU CLAUDIU și HALLER ZOLTAN-JOZSEF, administratori ai unor societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:
- complicitate la luare de mită,
- fals în înscrisuri sub semnătură privată,
- spălare de bani.

În ordonanțele de reținere se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

În cursul lunii octombrie 2014, cu ocazia organizării unor evenimente agricole, inculpații Găman Virgil-Laurențiu, în calitate de secretar general al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Nagy Peter Tamas, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contextul îndeplinirii unui act ce intra în atribuțiile de serviciu ale acestora, au pretins de la persoane din conducerea firmei organizatoare suma de 40.000 euro.
Această sumă de bani, ce reprezenta o parte din valoarea de 414.160 euro a contractului, încheiat între firma organizatoare, în calitate de prestator, și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de beneficiar, urma să fie virată către cei doi inculpați prin intermediul unei firme agreate de aceștia.
Deoarece, persoanele din conducerea firmei organizatoare a evenimentelor le-au învederat inculpaților Găman Virgil-Laurențiu și Nagy Peter Tamas faptul că suma de 40.000 euro nu poate fi plătită către o singură societate comercială, întrucât competențele lor sunt limitate la semnarea contractelor cu o valoare de până la 15.000 euro, cei doi au fost de acord ca suma de 40.000 euro să fie plătită către mai multe firme agreate de ei.
Astfel, în data de 11 decembrie 2014, cei doi inculpați, reprezentanți ai Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au primit prin intermediul firmelor administrate de inculpații Vasilescu Claudiu, Haller Zoltan-Jozsef și o altă persoană, suma totală de 176.904,9 lei, din care 64.480 lei i-au revenit inculpatului Nagy Peter Tamas, iar restul inculpatului Găman Virgil-Laurențiu.
Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziției și circulației banilor, inculpații Găman Virgil-Laurențiu și Nagy Peter Tamas i-au determinat pe administratorii firmelor respective să întocmească, în fals, mai multe contracte de prestări servicii către firma organizatoare.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentați la data de 09 ianuarie 2015, la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

11 ianuarie/Control Judiciar senator, fost ministru al Justiţiei

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 30 de zile, începând de la data 10 ianuarie 2015 până la data de 08 februarie 2015 inclusiv, faţă de inculpatul CHIUARIU TUDOR-ALEXANDRU, senator în Parlamentul României, în cauză rezultând suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile de:
- trafic de influenţă,
- spălare de bani,
- aderarea la un grup infracţional organizat.

În ordonanţa de dispunere a controlului judiciar se arată că, există date şi indicii rezonabile care conturează următoarea stare de fapt:
În contextul demersurilor infracţionale depuse pentru retrocedarea unor mari suprafeţe de teren forestier către inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe, în luna noiembrie 2012 inculpaţii Varga Ioan Gheorghe şi Călugăr Daniel Constantin s-au înţeles cu inculpatul Chiuariu Tudor să primească suma de 2.500.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, RNP Romsilva - Direcţiei Silvice Bacău şi OCPI Bacău, cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să să-şi îndeplinească în mod defectuos (ex. să nu exercite acţiuni în justiţie) atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a unei decizii a Tribunalului Covasna.
Această decizie avea ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 43.227 ha teren forestier ce a aparţinut fostului Domeniu Ghica-Comăneşti.
Ulterior, cumpărarea de influenţă a fost disimulată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică încheiat cu inculpatul Chiuariu Tudor, potrivit căruia suma de 2.000.000 de euro urma a fi plătită cu titlu de onorariu fix şi suma de 500.000 de euro cu titlu de onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate.
Prin cooptarea inculpatului Chiuariu Tudor în interiorul grupului infracţional organizat, acesta a dobândit şi asumat un rol esenţial, în sensul că, sub coordonarea inculpaţilor Adam Ioan şi Paltin Gheorghe Sturdza, şi-a folosit influenţa politică dată de calitatea de parlamentar şi fost ministru al justiţiei, pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, OCPI Bacău, Direcţia Silvică Bacău, în scopul urgentării punerii în executare a deciziei Tribunalului Covasna.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul CHIUARIU TUDOR-ALEXANDRU trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemaţi;
b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
d) să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului;
e) să nu se apropie şi să nu comunice, direct sau indirect, pe nici o cale cu persoanele menţionate în ordonanţa procurorilor;
f) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

Inculpatului CHIUARIU TUDOR-ALEXANDRU i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.


populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”