Avertismente de sănătate, precum cele de pe pachetele de țigări, ar putea ajuta la reducerea consumului de carne. Cel puțin asta spune un studiu realizat de cercetători din Marea Britanie.

Imaginile grafice de pe pachetele de țigări, care avertizează asupra riscurilor fumatului, au avut un impact în a-i convinge pe fumători să renunțe la acest viciu, dar ar putea efect și în reducerea consumului de carne?

Cercetătorii de la Universitatea Durham din Marea Britanie, citați de Euronews, susțin că utilizarea acetor etichete ar putea reduce consumul de carne.

Parlamentul European, dar și alte guverne, vor o reducere a cantității de carne consumată de oameni pentru că un consum prea mare este asociat cu probleme de sănătate, cum ar fi anumite tipuri de cancer. De altfel, guvernanții vor o reducere a folosirii acestui tip de aliment pentru că industria cărnii contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră și la schimbările climatice.

O echipă de la Universitatea din Marea Britanie a constatat că folosirea unor etichete de avertizare ar putea avea un impact în reducerea consumului de carne, după ce au testat o serie de astfel de etichete pe produsele care conțineau carne.

Etichetele folosite erau formate dintr-o imagine și un text, unele dintre ele avertizând asupra daunelor aduse climei, sănătății și, de asemenea, asupra riscului de pandemii .

Cum s-a desfășurat studiul?

La studiul cercetătorilor britanici au participat 1000 de adulți care preferă carnea. Aceștia au fost împărțiți în patru grupuri și li s-au arătat imagini ale unor mâncăruri gătite, pe care le-ai putea cumpăra dintr-o cantină, cum ar fi paste cu carne, paste cu pește, paste cu legume sau paste vegane. Felurile de mâncare erau însoțite de o etichetă de avertizare privind sănătatea, fie o etichetă de avertizare privind clima, fie o etichetă de avertizare privind pandemia, fie nicio etichetă.

Apoi, oamenii au trebuit să ia 20 de decizii privind diferite alegeri de mâncare, răspunzând la întrebări privind cât de anxioase și cât de credibile erau etichetele, iar cercetătorii au măsurat dacă au existta modificări legate de intențiile viitoare de a cumpăra și consuma carne.

Datele colectate de experți au arătat că toate etichetele au fost eficiente pentru a-i descuraja pe oameni să aleagă carnea în mesele lor.

Etichetele au redus alegerea felurilor de mâncare care conțin carne cu până la 10 procente, iar cele care au avut un impact mai puternic au fost etichetele care avertizau asupra schimbărilor climatice.

"Atingerea nivelului zero net este o prioritate pentru națiune și pentru planetă. Întrucât s-a demonstrat deja că etichetele de avertizare au redus fumatul, precum și consumul de băuturi zaharoase și alcool, utilizarea unei etichete de avertizare pe produsele care conțin carne ne-ar putea ajuta să atingem acest obiectiv dacă ar fi introdusă ca politică națională", a afirmat Jack Hughes, care a realizat studiul în cadrul cercetărilor sale de doctorat la departamentul de psihologie al Universității Durham.

Autorul principal al lucrării, Dr. Milica Vasiljevic de la Departamentul de Psihologie al Universității Durham, a declarat: "Știm deja că a mânca multă carne, în special carne roșie și procesată, este dăunător pentru sănătate și că contribuie la decesele cauzate de poluare și de schimbările climatice. Adăugarea unor etichete de avertizare pe produsele din carne ar putea fi o modalitate de a reduce aceste riscuri pentru sănătate și mediu."

În Marea Britanie, 72% din populație se declară consumatoare de carne, iar guvernul vrea să reducă cu 30% consumul de carne până în 2032.

Greenpeace recomandă reducerea consumului de carne în UE cu peste 70% până în 2030, pentru a combate contribuția agriculturii în schimbările climatice.

O persoană din Uniunea Europeană consumă în medie între 0,73 kg și 1,20 kg de carne, potrivit datelor din 2022.

Țările în care se consumă cea mai multă carne din Europa sunt Spania (99), Portugalia (95), Islanda (91), Polonia (88) și Austria (87). În România, o persoană ar consuma, în medie, 65 kg de carne pe an.

Totuși, unii psihologi cu care am discutat despre avertismentele de pe ambalajele alimentare spun că acestea nu ar avea succes în reducerea consumului unui aliment preferat, ci mai degrabă educația și informarea corectă a oamenilor ar funcționa.

Psihologul Keren Rosner explică de ce măsurile care interzic nu ar funcționa: „persoana trebuie să aibă senzația, convingerea că alege, nu că îi este impusă interdicția”. Măsurile coercitive favorizează apariția rezistenței și revoltei și pot duce la apariția „unui comportament mai accentuat negativ”, susține specialistul. Alternativele sănătoase sunt o variantă de a înlocui comportamentul dăunător.