CONSTRUCŢII CELEBRE: Castelul Peleş din Sinaia
Castelul Peleş, situat în renumita staţiune montană Sinaia, este considerat a fi una din cele mai valoroase monumente arhitectonice din România, fiind construit la iniţiativa primului rege al României, Carol I (domnitor între 1866-1881; rege între 1881-1914), el însuşi alegând acest loc pentru ridicarea viitoarei reşedinţe regale de vară.
Castelul Peleş a fost construit în afara perimetrului comunei Podul Neagului, pe un teren de 1.000 de hectare numit Piatra Arsă sau moşia Sinaia, achiziţionat de regele Carol I de la Eforia Spitalelor în anul 1871. Un an mai târziu, în centrul localităţii au fost construite primele case boiereşti, iar în 1876 a început construirea căii ferate Ploieşti - Predeal, care străbate şi Sinaia. Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost realizată fundaţia castelului Peleş. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reşedinţei regale de vară a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875, arată https://peles.ro/ .
.jpg)
Statuia Regelui Carol I amplasată în grădina Castelului Peleş, Sinaia, 16 martie 1998.
Foto: (c) DAN BORZAN/ AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Prima etapă de construcţie a edificiului s-a desfăşurat între anii 1873-1883 (a fost ridicat primul etaj) iar cea de-a doua între anii 1896 şi 1914 (etajul al doilea), planurile fiind elaborate în stilul Renaşterii germane de către arhitectul vienez Wilhelm von Doderer şi arhitectul german, Johannes Schultz, cu transformări şi adăugiri gotice efectuate de-a lungul perioadei 1896-1914, de către arhitectul ceh Karel Liman.
.jpg)
Castelul Peleş (placă fotografică)
Foto: (c) AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
La ridicarea acestui impresionant monument de arhitectură au lucrat meşteri români, francezi, germani, italieni, englezi, cehi, unguri, greci, turci, albanezi, polonezi etc. La exterior, stilului Renaşterii germane i s-au adăugat elemente aparţinând unui chalet elveţian. Interiorul prezintă elemente de Renaştere italiană, engleză, de stil baroc, rococo, hispano-maur etc., fiind dominate, totuşi, de stilul Renaşterii germane. Îmbinarea acestor elemente a fost realizată cu măiestrie, sporind farmecul şi ineditul acestei construcţii, potrivit lucrării "România. Ghid-atlas al monumentelor istorice" (Editura Ştiinţifică, 1974).
.jpg)
Castelul Peleş, construit între anii 1873-1914 în stilul Renaşterii germane, a fost reşedinţa de vară a Familiei Regale române, Sinaia, 26 aprilie 1961.
Foto: (c) AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Castelul are aproximativ 160 de camere şi un turn de 66 metri înălţime. În 1890, a fost construită pe locul terasei acoperite din aripa de sud, Sala Maură, după proiecte atribuite arhitectului francez Émile André Lecomte du Noüy. Lucrată în stil hispano-maur, sala destinată recepţiilor a fost decorată integral cu arabescuri de stuc aurit şi pictat. Reţine atenţia o frumoasă fântână de marmură de Carrara, copie după o fântână arabă, precum şi panopliile cu arme orientale din secolele XVI-XVII.
.jpg)
Sala Maură, Castelul Peleş, Sinaia, 17 mai 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/ AGERPRES FOTO
Sub coordonarea arhitectului ceh, Karel Liman, au fost amenajate, între 1895-1897, Capela reginei Elisabeta de la etaj, apartamentele principeselor de Wied şi Hohenzollern de pe latura de nord şi Mezaninul. Sala veche de muzică, construită înainte de 1896, a fost la rândul ei decorată în stilul Renaşterii germane. Aici se află un orchestron (vechi mecanism cu melodii imprimate pe suluri de hârtie perforată) iar ferestrele au vitralii cu subiecte din basme populare româneşti, lucrate în manieră germană.
În anul 1884 a fost instalată reţeaua electrică, castelul dispunând de un grup electrogen propriu, iar la 1897 a fost construită centrala electrică, notează https://peles.ro/ .
.jpg)
Castelul Peleş, Sinaia, 5 iulie 1946.
Foto: (c) AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Acelaşi Karel Liman a proiectat între 1903-1906, Galeria de marmură, Sala de concerte, Sala mică de muzică şi baia reginei şi a amenajat încăperi la nivelul al II-lea (corespondent al primei Mansarde): camera marii doamne a Palatului (doamna Mavrogheni) şi apartamentele oaspeţilor din aripa de nord a castelului.
Începând din 1906 şi până în 1914, au avut loc lucrările de amenajare ale teraselor exterioare. În 1906 a fost înălţat turnul central al castelului, unde un an mai târziu a fost montat ceasul cu trei cadrane, creaţie a Fabricii de ceasuri de turn a Curţii regale din Bavaria. Totodată, au fost amenajate Sala veche de muzică, Sala Florentină şi Sala Coloanelor, pe locul primei Camere de şah, iar Sufrageria regală a fost extinsă. Sala Florentină deschide suita de săli de recepţie ale castelului. Concepută în stilul Renaşterii florentine, sala are plafonul din lemn de tei sculptat şi aurit, din care coboară lustre de sticlă de Murano. În centrul plafonului se află o copie după una dintre lucrările lui Georgio Vasari. O altă sală destinată recepţiilor era Sala Coloanelor sau a oglinzilor, lucrată în maniera Renaşterii italiene. Oglinzile din cristal veneţian dau impresia de vastitate iar plafonul şi coloanele în stil ionic imprimă o notă deosebită sălii, conform lucrării "România. Ghid-atlas al monumentelor istorice" (Editura Ştiinţifică, 1974).
.jpg)
Apartamentul Imperial, Castelul Peleş, Sinaia, 17 mai 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/ AGERPRES FOTO
Apartamentul Imperial, realizat între 1905-1906, era compus dintr-un Salon mare şi un Salon mic, dormitor, budoir, baie şi camera valetului, şi Apartamentul principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria.
.jpg)
Castelul Peleş, Sinaia, 10 martie 1992.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/ AGERPRES FOTO
În 1906, au loc modificări ale Sălii de teatru de la parter, concepută în stilul Ludovic al XVI-lea. Tot atunci, sala a fost adaptată proiecţiilor cinematografice, prin amenajarea cabinei de proiecţie. Aparatura cinematografică a fost modernizată în 1939, de Societatea Concordia din Bucureşti, la cererea expresă a regelui Carol al II-lea (1930-1940).
Lucrările la cele două săli de arme au fost realizate între anii 1908-1911, când a fost încheiată şi decoraţia Sălii Florentine, după planurile arhitecţilor Karel Liman şi Ferdinand de Tiersch, acesta din urmă, consilier al regelui Ludovic al II-lea al Bavariei.
.jpg)
Sala Armelor, Castelul Peleş, Sinaia, 17 mai 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/ AGERPRES FOTO
Între anii 1907 şi 1911 a fost amenajat Holul de Onoare, construit pe locul celei de-a doua curţi interioare, fiind principala sală de recepţie a castelului. Holul a fost decorat în stilul Renaşterii germane, cu subtile accente baroce, de către Bernhard Ludwig din Viena, care a colaborat strâns cu arhitectul Karel Liman. Scara în spirală, din lemn sculptat, este opera artistului român Gheorghe Stănescu, fiind una dintre cele mai interesante piese ale sălii. În paralel, au fost construite la parter, Sala de şah şi Sala de biliard, în continuarea Sălii Maure. Până în 1914, a fost amenajată Terasa cu busturi, iar pe aripa de sud-est, a fost proiectată Sala consiliilor. În acelaşi an, la 27 septembrie, regele Carol I înceta din viaţă, conform https://peles.ro/ .
.jpg)
Holul de Onoare, Castelul Peleş, Sinaia, 17 mai 2019.
Foto: (c) SILVIU MATEI/ AGERPRES FOTO
Reşedinţă regală între 1883-1947, Castelul Peleş a fost naţionalizat de autorităţile comuniste în 1948, a fost muzeu între 1953-1975 şi din 1990 până astăzi, proprietate din anul 2007 a fostului suveran Mihai I al României (1927-1930; 1940-1947) şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Astăzi, Muzeul Naţional Peleş primeşte anual vizitele a sute de turişti români şi străini. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Castelul Peleş, construit între anii 1873-1914 în stilul Renaşterii germane, a fost reşedinţa de vară a Familiei Regale române, Sinaia, 1999.
