Consiliul Uniunii Europene a confirmat marți concluziile și recomandările rapoartelor pentru România și Bulgaria prezentate de Comisia Europeană la finalul lunii ianuarie în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), instrument care va rămâne în vigoare până la obținerea unor rezultate concrete și durabile pentru atingerea obiectivelor stabilite la introducerea MCV, potrivit unui comunicat al Consiliului UE.

În concluziile adoptate marți în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE este salutată buna cooperare între România și Bulgaria, pe de o parte, și Comisia Europeană și celelalte state membre, pe de altă parte, și se reafirmă faptul că MCV continuă să fie instrumentul adecvat pentru a ajuta eforturile pentru îndeplinirea reformelor în cele două țări. ''În acest context, Consiliul așteaptă cu nerăbdare următoarele rapoarte ale Comisiei Europene pentru România și Bulgaria în interval de un an și salută intenția Comisiei de a continua monitorizarea îndeaproape a situației din Bulgaria și România și de a informa periodic Consiliul'', relevă concluziile CAG.

Consiliul reiterează aderarea la valorile și principiile Uniunii Europene și susține că implementarea eficientă a reformelor concentrate pe rezultate durabile rămâne esențială pentru a garanta faptul că cetățenii beneficiază deplin de pe urma tuturor oportunităților oferite de statutul României și Bulgariei de membre ale UE. ''În această privință, Consiliul reafirmă necesitatea unui sprijin politic larg și fără echivoc pentru asemenea reforme, pentru a atinge obiectivele din cadrul MCV'', menționează concluziile Consiliului.

În cazul României, o altă concluzie este aceea că măsurile adoptate de instituțiile judiciare și în domeniul integrității pentru a combate corupția la nivel înalt și-au menținut ritmul impresionant. ''Profesionalismul din cadrul sistemului judecătoresc românesc ca întreg a continuat să crească. În general, Consiliul consideră că România, prin menținerea tendințelor pozitive actuale de reformă și de consolidare a progreselor și prin internalizarea obiectivelor MCV cu politicile și strategiile naționale, se află pe calea către asigurarea durabilității și ireversibilității necesare a reformelor care ar permite României să atingă obiectivele Mecanismului'', adaugă Consiliul.

De asemenea, este reafirmată importanța unui angajament politic larg și fără echivoc în special cu privire la combaterea corupției la toate nivelurile, la independența sistemului judiciar și la alte probleme de integritate evidențiate în raport.

Consiliul încurajează România să finalizeze și adopte rapid Planul de acțiune 2015-2020 pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și dezvoltarea unei noi Strategii Naționale Anticorupție — conform acelorași concluzii.

''România trebuie să consolideze progresele privitoare la asigurarea respectării și apărării independenței sistemului judiciar. Continuarea reformei sistemului judiciar, inclusiv adoptarea rapidă a amendamentelor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în concordanță cu ceea ce a fost prezentat de guvern, este și ea de importanță deosebită'', relevă documentul Consiliului UE.

Raportul prezentat de Comisia Europeană pe 27 ianuarie relevă că, în ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism, demonstrându-și inclusiv capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse Codului de Procedură Civilă și Codului de Procedură Penală, să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenței și să fie pregătit să apere independența sistemului judiciar. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante. Menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii obiectivelor MCV, aprecia executivul comunitar în raportul MCV.

În același timp, potrivit executivului european, mai multe recomandări din raportul privind MCV pe 2015 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că reforma nu se bucură de consensul general necesar pentru ca progresele înregistrate să devină durabile. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să fie atacate. Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituții de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupției să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective, se mai menționa în raportul Comisiei Europene.

AGERPRES