Consiliul Fiscal, despre cea de-a treia rectificare bugetara: Situatia este departe de a reflecta o buna gestiune si executie a bugetului public, fiind dimpotriva marturia unei evidente incapacitati. Propunerea incalca 6 prevederi legale.

Argumentul celei de-a treia rectificari bugetare este in mod evident fals, intrucat situatia de excedent bugetar nu se datoreaza nicidecum unor venituri bugetare care sa depaseasca substantial estimarile, ci pur si simplu nerealizarii cheltuielilor de natura investitiilor: la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investitiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decat in perioada corespunzatoare a anului trecut, se arata in Opinia Consiliului Fiscal transmisa miercuri ( vezi documentul integral ). Din punctul de vedere al institutiei conduse de Ionut Dumitru, situatia este departe de a reflecta o buna gestiune si executie a bugetului public, fiind dimpotriva marturia unei evidente incapacitati la nivelul administrarii portofoliului de proiecte de investitii publice, de natura sa induca nejustificat un impuls fiscal negativ in economie.

Ce se incalca prin actuala rectificare bugetara:

Propunerea de rectificare atrage după sine încălcări multiple ale regulilor fiscale statuate de Legea 69/2010 (LRFB) cu modificările și completările ulterioare:

1. Încalcă prevederea art. 15 alin. 2 al LRFB potrivit căruia într-un an nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare;

2. Încalcă prevederea art. 6 lit. b) potrivit căruia soldul, și respectiv, soldul primar al BGC nu pot depăși plafoanele instituite de Legea companion a Strategiei fiscal-bugetare (în speță Legea 355/2013). Astfel, dacă depășirea la nivelul soldului BGC este una marginală (3 milioane lei, în condițiile unui plafon al deficitului statuat la 14.710 milioane lei și al unui nivel programat de 14.713 milioane lei), ecartul deja existent față de plafonul reglementat de la nivelul soldului primar se majorează la 901,1 milioane lei (nivel programat al deficitului primar de 4.387,6 milioane lei în condițiile unui plafon de 3.486,5 milioane lei);

3. Încalcă prevederile art.6 lit. a) potrivit căruia cheltuielile de personal exprimate ca procent în PIB nu vor depăși plafonul instituit de Legea companion a Strategiei fiscal - bugetare (Legea 355/2013). Astfel, propunerea de rectificare indică cheltuieli de personal de 7,5% din PIB, comparativ cu un plafon legal de 7,3% din PIB (în crestere fată de nivelul minim al ultimilor ani atins în 2011-2012 de 6.8% din PIB3), în condițiile în care cheltuielile de personal cresc cu 2.406 milioane de lei comparativ cu a doua rectificare bugetară ca urmare a achitării anticipate a tranșei aferente anului 2015 privind unele drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, a căror plată a fost eșalonată pe 5 ani;

4. Încalcă prevederile art. 6, lit. c), potrivit căruia cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, şi cheltuielile de personal nu vor depăşi plafonul instituit de Legea companion a Strategiei fiscal-bugetare (Legea 355/2013). Majorarea propusă a cheltuielilor de personal implică mărirea ecartului marginal deja existent (62 milioane lei) față de plafonul statuat la 48.006 milioane lei până la un ecart de 2.468,2 milioane lei. În plus, rectificarea atrage și o majorare a ecartului față de plafon la nivelul cheltuielilor totale de la 523 milioane lei la 2.068 milioane lei, în condițiile în care majorarea cheltuielilor de personal este acoperită parțial de reducerea cheltuielilor de capital (-1.797 milioane lei);

5. Încalcă prevederile art. 9 alin. (2) potrivit căruia totalul cheltuielilor de personal nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare;

6. Încalcă prevederile art. 6, lit. g) potrivit căruia pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele de angajament şi cele bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente, având în vedere faptul că majorarea propusă a cheltuielilor curente este acoperită, în vederea înscrierii în ținta de deficit, de reducerea cheltuielilor de capital

"In data de 28 noiembrie 2014, orele 19.00, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a trimis in format electronic Consiliului fiscal, prin adresa nr. 20348 datata 27 noiembrie 2014, proiectul unei a treia rectificari a Bugetului general consolidat (BGC) pe anul 2014, Nota de fundamentare si proiectul Ordonantei Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat, precum si Nota de fundamentare si proiectul Ordonantei Guvernului pentru rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014, solicitand in temeiul art. 40, alin. 2 din Legea nr. 69/2010 opinia Consiliului fiscal cu privire la acestea.

"Intentia Guvernului este de a adopta proiectele de acte normative in sedinta de guvern din data de 3 decembrie 2014, ceea ce inseamna ca din nou Consiliului fiscal i se lasa la dispozitie o singura zi lucratoare pentru analiza, elaborarea si aprobarea opiniei solicitate. Chiar daca Consiliul fiscal a solicitat in nenumarate randuri Guvernului oferirea unui ragaz de timp rezonabil pentru a se achita de obligatiile care ii revin potrivit legii, persistenta acestui comportament arata lipsa de consideratie fata de Legea responsabilitatii fiscal-bugetare in general si fata de Consiliul fiscal ca institutie in particular", se mai arata in Opinia Consiliului Fiscal.

Ce mai spune Consiliul Fiscal:

Cea de-a treia rectificare bugetară pentru anul 2014 folosește spațiul fiscal creat de nerealizarea substanțială a cheltuielilor de investiții programate pentru a achita în avans față de eșalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, precum și a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015.
Plata respectivelor sume s-ar fi putut la fel de bine realiza spre exemplu în luna ianuarie 2015, în baza bugetului ce urmează a fi aprobat, fără ca acest lucru să afecteze negativ dimensiunea deficitului bugetar conform normelor europene și fără să fie nevoie de apelul la multitudinea de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare si, în consecință, subminarea credibilității acestora
In opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogări de la legile in vigoare (în special de la legea 69/2010) și ușurința cu care acestea se produc pun în evidență slabiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condițiile în care prevederile legale nu reușesc nicidecum să inducă constrângeri, asa cum se intenționa prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităților relevante. Devine evident faptul că statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficientă și că instituirea unor reguli funcționale necesită legiferarea acestora la nivel constituțional.

Distribuie Distribuie Comentarii