Consiliul Concurenţei: Primăria Bucureşti trebuie să fundamenteze foarte bine acordarea de lucrări fără licitaţie firmelor proprii
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) poate acorda firmelor proprii lucrări fără licitaţie, însă trebuie să fundamenteze foarte bine acest lucru, iar nivelul costurilor aferente să fie comparabil cu preţul pieţei, au declarat, pentru AGERPRES, reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
Joi, patronatele din construcţii au anunţat că vor sesiza Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană faţă de intenţia Primăriei Municipiului Bucureşti de a încredinţa, în mod direct, lucrări către firmele pe care vrea să le înfiinţeze, susţinând că acest lucru ar putea însemna ajutor de stat.
Reprezentanţii Consiliul Concurenţei au precizat că legislaţia naţională din domeniul achiziţiilor publice şi al concesiunilor de lucrări şi de servicii, care transpune directivele europene în acest domeniu, prevede posibilitatea ca, în anumite condiţii, autorităţile contractante să încredinţeze propriilor companii furnizarea unor servicii/produse ori efectuarea unor lucrări cu resurse proprii pentru uzul intern ori pentru uzul comunităţilor pe care le reprezintă (aşa-numita operare internă).
Prin urmare, în prealabil atribuirii directe a unui contract de achiziţii publice/concesiuni operatorului propriu, este necesar ca autoritatea, respectiv Primăria Bucureşti, să verifice condiţiile prevăzute de legislaţie.
În acelaşi timp, potrivit prevederilor legii administraţiei publice locale 'Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, în condiţiile legii'.
Astfel, statul se poate implica în activităţi de interes public cu caracter economic, în condiţiile în care piaţa nu poate satisface nevoia identificată, respectiv activităţi economice în vederea asigurării nevoilor sale (în calitate de autoritate contractantă) prin
propriile firme, în condiţiile legislaţiei specifice, se mai arată în răspunsul Consiliului Concurenţei.
"În cazul în care Primăria Bucureşti are în vedere atribuirea directă către propriii operatori a unor contracte de servicii sau lucrări, trebuie să fundamenteze foarte bine această măsură, explicând cauzele care au determinat neaplicarea unei proceduri de achiziţie publică (de exemplu, 'eşec de piaţă' ori raţiuni de eficienţă economică, în speţă obţinerea unui raport calitate/preţ mai bun decât cel obţinut ca urmare a atribuirii contractelor prin licitaţie publică unor operatori de drept privat terţi)", spun oficialii autorităţii de concurenţă.
Astfel, din perspectiva Consiliului Concurenţei, în aceste situaţii ar trebui analizat în ce măsură această variantă conduce la minimizarea costurilor pe care le suportă autoritatea locală.
"Riscul este mai mic să fie încălcate regulile de concurenţă dacă acele contracte încredinţate direct firmelor proprii sunt pentru acţiuni reziduale / complementare, ce nu erau acoperite de companiile existente în piaţă, şi astfel nu se produce excluderea actorilor deja existenţi în piaţă. Încredinţarea directă nu ridică probleme din punctul de vedere al ajutorului de stat, dacă nivelul costurilor aferente activităţii încredinţate direct este comparabil cu preţul pieţei (benchmark), astfel încât să nu i se confere un avantaj economic companiei beneficiare", au mai arătat reprezentanţii Concurenţei.
Joi, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, a declarat că încredinţarea în mod direct de lucrări către firmele pe care vrea să le înfiinţeze poate fi considerată ajutor de stat.
"În mare măsură, alocările de lucrări şi controlul fluxurilor financiare în sectorul de construcţii a rămas ostatic al mediului politic, ceea ce este o mare problemă. Agresivitatea reprezentanţilor politici în materie de control al fluxurilor financiare se face simţită în continuare. O temă care ne îngrijorează este legată de demersurile de etapizare a unor activităţi de construcţii de către Primăria Municipiului Bucureşti, de către CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii, n.r.). Nu putem să fim de acord ca, pe fonduri publice, Primăria să încredinţeze în mod direct lucrări către firmele pe care a încercat să le construiască pentru aceste servicii. Vom acţiona în acest sens şi la Consiliul Concurenţei, şi la Comisia Europeană. Am avut discuţii cu ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, n.r.). Nu putem opri Primăria să-şi înfiinţeze oricâte societăţi doreşte, dar să evite procedurile de achiziţii publice pentru alocarea de proiecte este un abuz, este o temă care poate duce până la o procedură de infringement, pentru că poate fi citită ca un ajutor de stat pe care o entitate politică o acordă unor companii, cu dedicaţie. Or, noi vrem ca la aceste proceduri de licitaţie să poată participa atât firmele Primăriei, oricâte vor fi ele - zeci, sute, dar şi firmele care s-au specializat în lucrări de construcţii. Nu credem că firmele cu capital privat pot fi discriminate de la competiţia pe fondurile publice", a susţinut, joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
Primăria Capitalei a anunţat, în luna ianuarie a acestui an, că Trustul de Clădiri Metropolitane SA este una dintre cele 22 de companii municipale şi va avea ca obiect de activitate construcţia de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, cămine de studenţi, de bătrâni, extinderi de şcoli etc.
"Având în vedere că adminstraţia locală va exercita un control direct asupra operatorilor serviciilor publice, în totală transparenţă asupra activităţii acestor societăţi, observ că, de la începutul anului trecut, de când s-a anunţat înfiinţarea acestora, au existat o serie de tentative de discreditare a acestui demers, din diverse motive politice sau determinate de faptul că multe firme abonate la contractele cu statul îşi pierd acum contractele încheiate în trecut pe bani grei. Subliniez încă o dată că aceste societăţi comerciale, care alcătuiesc un Holding Municipal, reprezintă un demers conform legii şi model implementat cu succes în alte capitale europene, fapt nemenţionat de niciunul din adversarii acestui demers al Municipalităţii. Mă îndoiesc că holdingul Primăriei Vienei, care are peste 16.000 de angajaţi, a avut contestatari atât de vehemenţi cum avem noi la Bucureşti. Cu certitudine, timpul va demonstra eficienţa clară a acestui demers al actualei Administraţii", a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, în 26 ianuarie 2018. AGERPRES
