Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu, omul care a fost consilierul lui Trump în primul mandat, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt adevăratele planuri ale lui Donald Trump în ce privește România, Europa și Ucraina, dar și cum pune problema în raport cu Putin.

Donald Trump a inițiat discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, iar cei doi șefi de stat au decis să înceapă negocierile pentru restabilirea unor relații rezonabile între SUA și Federația Rusă. Aparent, negocierile au în centru situația din Ucraina, iar cei doi președinți au căzut de acord că războiul trebuie să înceteze. Ce nu este clar este când și în ce condiții, dar aceste detalii ar urma să fie stabilite la următoarele întâlniri ruso-americane, la care vor participa și reprezentanții Ucrainei.

Reluarea discuțiilor la cel mai înalt nivel între SUA și Federația Rusă au fost însoțite de un val de informații contradictorii, dar și de dezinformările specifice venite de la Moscova. Cu această ocazie, în spațiul public românesc a apărut informația că Rusia lui Putin îi cere insistent lui Trump să-și abandoneze aliații din estul Europei . Pornind de la faptul că relația dintre Trump și liderii europeni nu e neapărat cea mai bună, dar și de la mesajele unor înalți oficiali americani ce au anunțat că SUA nu vor mai reprezenta principala forță a NATO în Europa, scenariul părea plauzibil. În realitate, România și estul Europei nu au fost prezente pe agenda de discuții ruso-americane, în acest an. E adevărat, o discuție a existat, însă a fost purtată în 2021, iar americanii au respins atunci solicitările Moscovei. Cu toate acestea, spiritele s-au inflamat în România, din cauza unei erori de comunicare a șefului cancelariei prezidențiale.

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu, omul care l-a consiliat în primul mandat pe Donald Trump, a vorbit cu „Adevărul” despre politica lui Trump și despre ceea ce urmărește președintele american în raport cu aliații Americii, dar și cu Federația Rusă. Greg Scărlătoiu este convins că Trump nu va abandona estul Europei și România și nu va face concesii importante lui Putin.

Prioritățile lui Trump

„Președintele Trump are o viziune foarte pragmatică asupra lumii și sunt convins că o să încerce să obțină cât mai multe pentru SUA și pentru aliații săi, fără să facă prea multe concesii. În termeni de politică externă, Israel, Orientul Mijlociu, Ucraina, iar în mică măsură și Coreea de Nord, zic eu, sunt priorități pentru administrația Trump”, spune expertul.

În ce privește Ucraina, deși Donald Trump este critic la adresa Kievului, nu ar trebui uitat faptul că el a fost primul președinte american care a sărit în sprijinul ucrainenilor. Anterior, democratul Barack Obama a ezitat și a refuzat să trimită arme Ucrainei.

„Ne amintim că Trump a fost primul președinte american care a sprijinit consistent Ucraina. Nu trebuie uitat că Barack Obama le-a trimis ucrainenilor pături și rații pentru soldați. Trump a fost cel care le-a trimis rachete portabile anti aeriene și anti navă. Acum e simplu, iar unii uită că dacă nu era Trump ucrainenii ar fi fost efectiv călcați în picioare. Trump și nimeni altul a început să trimită tehnică militară Ucrainei, iar asta a contat și acum 3 ani, când deja era la putere Biden, iar Putin a atacat Ucraina”, mai spune el.

Ascendentul lui Trump în fața lui Putin

În negocierile cu Federația Rusă, Trump mizează pe faptul că va convinge ambele părți implicate în războiul din Ucraina, Moscova și Kievul, să facă anumite concesii și să semneze mai întâi un armistițiu, iar apoi o pace.

„În raport cu Rusia, Trump are o pânghie de negociere foarte importantă, iar aceasta este energia. Trump liberalizează producția de hidrocarburi în America. Acest lucru va aduce coborârea prețurilor petrolului la nivel mondial. Sigur, probabil că va colabora și cu Arabia Saudită și cu alții, cu cei din OPEC. Când cobori prețul petrolului și al gazului, când sancționezi Rusia, iar această țară rămâne fără clienți, regimul Putin nu mai are resursele necesare pentru a lupta contra Ucrainei. Și poate chiar să ajungă la limita colapsului. Aceasta este marea pârghie de negociere a lui Trump, zic eu, iar Putin și cei din jurul lui sunt conștienți că Rusia poate ajunge într-o situație dificilă dacă nu acceptă”, mai spune el.

În opinia sa, Donald Trump este acuzat pe nedrept, mai ales de presa americană, majoritar aflată la discreția rivalilor democrați, că îi face concesii lui Putin și că greșește tratându-l ca pe un omolog.

„Trump nu vrea să i se predea lui Putin și nici nu este prietenul lui Putin. Categoric, nu! Trump este un negociator subtil, pragmatic, care nu își iubește adversarul, însă știe să îl respecte. Trump știe foarte bine că trebuie să-ți respecți adversarul. Dacă nu îl respecți, riscul este foarte mare. Și mai știe bine că nu ai voie să nu-l subestimezi, pentru că a fost și tendința asta a multora de a-i subestima și de a-i caricaturiza pe ruși, de a-i face personaje de desene animate, în timp ce rușii avansau în Ucraina și luau teritoriu după teritoriu”, adaugă românul.

Nu va ceda România și Europa Rusiei

Vestea bună ar fi că Trump nici nu ia în calcul să cedeze Rusiei estul Europei, așa cum au apărut o serie de informații în ultima perioadă.

„Nu se pune problema ca Trump să își lase aliații în brațele Rusiei. Nici România și nici o altă țară din Europa nu trebuie să-și facă griji în această privință. Eu nu văd acest risc absolut deloc. Trump nu le-a spus în niciun caz europenilor să se predea lui Putin cu arme și bagaje. Din contră, Trump le-a spus să se înarmeze, să fie mai puternici. Și le-a spus asta încă de pe vremea primei sale administrații, Trump 45. Le-a spus-o clar tuturor. Și le-a spus europenilor că prea multă prietenie cu Rusia nu duce la nimic bun. Le-a spus de exemplu germanilor că dependența de gazele rusești este nesănătoasă și periculoasă, iar drept răspuns nemții i-au râs în față și și-au bătut joc de el. Acum vedem că tot ei au ajuns să țipe că America nu îi mai apară, dar nu e așa. America va continua, și sub Donald Trump, să fie cel mai important aliat al Uniunii Europene. O retragere pe aliniamentul NATO din 1997 nu este în planul actualei administrații de la Washington, nu este luat deloc în calcule”, adaugă expertul.

De altfel, o retragere din estul Europei este chiar împotriva principiilor lui Trump, care vrea să arate ca un președinte puternic, iar SUA să fie cea mai puternică țară. O retragere din Europa, fie și din estul continentului, ar contrazice în mod flagrant politica și felul de a fi a lui Donald Trump.

„Trump nu va abandona niciun aliat, să fie clar. Gândiți-vă că Trump vrea să proiecteze putere și autoritate, dar cum poți să faci America măreață dacă te retragi din NATO, dacă te retragi de pe flancul estic și îți lași aliații? Ce ar fi măreț aici? Retragerea nu este măreață, iar Trump știe bine asta. Și nu vrea să facă acest lucru. Cum să i se predea Trump lui Putin? E un nonsens. Sigur că Trump folosește hiperbola. Trump vrea ca toată lumea să investească mai mult în apărarea națională și în apărarea colectivă. Și a venit cu ideea, corectă de altfel, că America și lumea de acum nu mai este cea din 1945. Și lumea s-a schimbat. N-aș spune neapărat că e chiar o lume multipolară deja, însă suntem aproape de acest lucru. Iar America nu mai poate căra în spate întreaga lume singură, ci are nevoie ca și aliații să se ajute și singuri. Adică Trump, America, va continua să ajute Europa, dar vrea mai multă implicare de la europeni”, punctează expertul.

O lacună uriașă a României

În ce privește faptul că România nu ar avea politicieni capabili să ne reprezinte în fața lui Trump și a administrației sale, Greg Scărlătoiu atrage atenția asupra unui aspect. Diplomații și politicienii români ar trebui să facă în aceste momente eforturi serioase pentru a strânge relațiile cu omologii lor de la Washington și pentru a-i informa corect în privința realităților din România.

„Avem nevoie de niște eforturi diplomatice. Avem nevoie de determinare. Să avem încredere în Trump și în americani și să înțelegem că nu ne vor lăsa în brațele Rusiei. Oamenii politici din România trebuie să înțeleagă că este o relație foarte importantă. Autoritățile române ar fi trebuit să fie atente, să fie pregătite pentru administrația Trump. Această alianță cu Statele Unite ale Americii este absolut esențială pentru securitatea națională a României. Și bineînțeles, apartența la NATO este esențială pentru securitatea națională a României. Este o chestie de apărare colectivă. Pentru România nu există o măsură mai bună, nu există o cale mai bună și mai sigură decât alianța cu Statele Unite ale Americii și prezența trupelor americane pe teritoriul românesc. Deci trebuie făcut tot posibilul pentru a avea linii de comunicare cu președintele Trump. Și chiar linii mai speciale, cu multe butoane”, punctează expertul.

Aici el dă exemplul Japoniei, țară care a reușit foarte rapid să se adapteze noilor realități de la Washington. Ca principal aliat, alături de Coreea de Sud, în zona Asiei de Est, Japonia a stabilit relații excelente cu administrația Trump. România ar putea să ia Japonia ca exemplu.

„O știm foarte bine, România traversează poate cea mai bună perioadă din istoria ei. De ce? Pilonii progresului din România în momentul de față sunt doi. NATO și UE. Să nu renunțe sub nicio formă la cele două și să rămână orientată spre Uniunea Europeană și SUA. Asta e esențial să știm. Pentru că nimeni nu va împinge România în brațele rușilor și nimeni nu ne va trăda. Dar trebuie să ne facem și noi temele, să continuăm să fim ca și până acum un aliat serios și să ne facem și noi treaba noastră, să investim în apărare și să adoptăm cele mai bune politici”, încheie Greg Scărlătoiu.

Gafa șefului cancelariei prezidențiale a inflamat spiritele în România

Discuțiile cu privire la solicitările Rusiei au fost repuse pe tapet de Cristian Diaconescu, șef al cancelariei prezidențiale și consilier pe probleme de apărare al președintelui interimar, Ilie Bolojan. Într-o intervenție televizată, miercuri, 19 februarie, Cristian Diaconescu a spus că în cadrul negocierilor dintre Statele Unite și Rusia de la Riad, rușii au cerut o nouă împărțire a sferelor de influență, pe modelul Yalta, susținând că „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, dar că „nu avem garanții” că americanii nu vor accepta această solicitare.

Ulterior, Cristian Diaconescu a revenit și a făcut precizări cu privire la declarațiile incendiare care sugerau că România e în pericol de a cădea sub influența Rusiei. El a explicat că cererea Rusiei de reîmpărțire a sferelor de influență a fost făcută în 2022 și a fost refuzată.

Cristian Diaconescu a negat faptul că România nu ar mai beneficia de garanțiile de securitate din partea NATO, în urma negocierilor dintre SUA și Rusia, desfășurate zilele acestea în Arabia Saudită.

Diaconescu a mai susținut, că în opinia sa, „SUA nu se vor abate de la proiectele din cadrul parteneriatului strategic, ce reprezintă elemente de securitate, garanții ce întrunesc așteptările ambelor părți”.

Cine este Greg Scărlătoiu

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu este CEO al Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK) din Washington, D.C. A fost consilierul administrației Trump, în primul mandat, pe probleme ce țin de Coreea de Nord. Este profesor la Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk din Seul, precum și instructor și coordonator al clasei Peninsula Coreană și Japonia la Institutul de Servicii Externe al Departamentului de Stat al SUA (FSI). Scărlătoiu este vicepreședinte al Consiliului Internațional pentru Studii Coreene (ICKS). Înainte de HRNK, el a activat în cadrul Institutului Economic Coreean (KEI) în Washington, D.C. Are mulți ani de de experiență în dezvoltarea internațională, pe proiecte finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare.

Timp de 15 ani, Scărlătoiu a scris și difuzat săptămânal emisiunea în coreeană „Scarlatoiu Column”, care s-a transmis de Radio Asia Liberă pentru Coreea de Nord. Expert în probleme coreene, Scărlătoiu este invitat frecvent la CNN, BBC, Al Jazeera, Vocea Americii, Radio Free Asia și alte organizații media. A publicat materiale de opinie în ziare precum The Washington Post și The New York Times. A publicat lucrări academice în volume produse de organizații precum Fundația Hanns Seidel, Institutul Asan pentru Studii Politice și Jurnalul Internațional de Studii Coreene.

Scărlătoiu a apărut ca martor expert la mai multe audieri ale Congresului american privind drepturile omului din Coreea de Nord. Expertul deține un Master of Arts în Drept și Diplomație de la Fletcher School (Universitatea Tufts) și un Master of Arts și Bachelor of Arts al Departamentului de Relații Internaționale al Universității Naționale din Seul. Are studii în securitate la titrata universitate americană MIT. În ianuarie 1999, el a primit titlul de „cetățean de onoare al oraşului Seul.” Este vorbitor fluent în limbile coreeană, engleză, franceză și română. Născut în România, unde a trăit în perioada regimului comunist, Scărlătoiu este şi cetățean american.

Distribuie Distribuie Comentarii