Cercetătorii au descoperit în conservele de somon expirate din anii '70 o adevărată surpriză ecologică. este vorba despre paraziți care reflectă sănătatea ecosistemelor marine din Alaska.

Oamenii de știință au analizat conserve cu somon expirate de zeci de ani FOTO Arhivă

Descoperirea a fost făcută de ecologiștii Natalie Mastick și Chelsea Wood de la Universitatea din Washington, care căutau o modalitate de a urmări retroactiv efectele pe care paraziții le-au avut asupra mamiferelor marine din nord-vestul Pacificului, relatează ScienceAlert.

Wood a fost contactată de Asociația Produselor din Pește din Seattle, care a întrebat dacă ar fi interesată să preia cutii cu conserve de somon expirate, vechi de zeci de ani – datând din anii 1970 – răspunsul ei a fost, fără echivoc, da.

Conservele fuseseră puse deoparte timp de decenii ca parte a procesului de control al calității al asociației, dar în mâinile ecologiștilor, ele au devenit un arhivă de specimene excelent conservate; nu de somon, ci de viermi.

Deși ideea de a găsi viermi în somonul conservat poate fi un pic deranjantă, acești paraziți marini, anisakizi, cu o lungime de aproximativ 1 centimetru, sunt inofensivi pentru oameni atunci când sunt omorâți în timpul procesului de conservare.

„Toată lumea presupune că viermii din somon sunt un semn că lucrurile au mers prost”, a spus Wood, când cercetarea a fost publicată anul acesta.

„Dar ciclul de viață al viermilor anisakis integrează multe componente ale rețelei trofice. Văd prezența lor ca un semnal că peștele de pe farfuria ta provine dintr-un ecosistem sănătos.”

Viermii anisakis intră în rețeaua trofică atunci când sunt mâncați de krill, care la rândul lor sunt consumați de specii mai mari.

Astfel ajung acești viermi în somon, iar în final, în intestinele mamiferelor marine, unde viermii își finalizează ciclul de viață prin reproducere. Ouăle lor sunt excretate în ocean de către mamifer, iar ciclul începe din nou.

„Dacă o gazdă nu este prezentă – mamiferele marine, de exemplu – aceștia nu pot să-și finalizeze ciclul de viață și numărul lor va scădea”, a spus Wood, autorul principal al lucrării.

Cele 178 de conserve de tinichea din „arhivă” conțineau patru specii diferite de somon capturate în Golful Alaska și în Bristol Bay pe parcursul unei perioade de 42 de ani (1979–2021), inclusiv 42 de conserve de somon chum (Oncorhynchus keta), 22 de somon coho (Oncorhynchus kisutch), 62 de somon roz (Oncorhynchus gorbuscha) și 52 de somon roșu (Oncorhynchus nerka).

Ei au descoperit că viermii au crescut în timp în somonul chum și roz, dar nu și în cel roșu sau coho.

„Văzând cum numărul lor a crescut în timp, așa cum am observat cu somonul roz și chum, indică faptul că acești paraziți au reușit să găsească toți gazdele potrivite și să se reproducă”, a spus Mastick, autorul principal al lucrării.

„Acest lucru ar putea indica un ecosistem stabil sau în recuperare, cu suficiente gazde potrivite pentru viermii anisakis.”

Dar este mai greu de explicat nivelele stabile ale viermilor din somonul coho și roșu, mai ales că procesul de conservare a făcut dificilă identificarea speciei specifice de acest tip de viermi.

Mastick și colegii ei consideră că această abordare inovatoare – conservele vechi și prăfuite transformate într-o arhivă ecologică – ar putea duce la multe descoperiri științifice.

Cercetarea a fost publicată în revista Ecology and Evolution.