Congresul PPE, organizat de PNL, a început la București. Participă șefii Comisiei și Parlamentului European și zece șefi de stat și de guverne, între care cancelarul Austriei/Ciucă: Merităm respect, românii nu trebuie să stea la coadă ca să intre în Schengen
Președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Parlamentului European, Roberta Metsola, zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, alături de aproximativ 1.000 de delegați participă timp de două zile, începând de astăzi, la București, la Congresul Partidului Popular European (PPE). La congres va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Printre invitațise află și cancelarul austriac Karl Nehammer, iar liderii PNL spun că în manifestul electoral al PPE va fi cerută și aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, „cât mai rapid”.
- „Linia roșie” a cancelarului Austriei. Partidul său se va opune, la Congresul PPE de la București, manifestului electoral în care va fi cerută aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei
UPDATE 14:15 Congresul PPE a început, fiind deshis de către președintele PNL, Nicolae Ciucă:
- Să nu lăsăm să se răspândească dezinformarea, prin partidele antieuropene
- Trebuie să fim uniți ca să păstrăm ordinea europeană democratică. Nu putem permite extremiștilor să atace Europa. Europa este viitorul nostru
- Pentru români, este foarte importantă aderarea deplină la Schengen
- România este un furnizor de securitate și predictibilitate, la frontierele UE
- România are dreptul să devină membri deplin al Schengen. Merităm respect, cetățenii noștri nu trebuie să stea la coadă ca să intre în spațiul Schengen
- Ne-am îndeplit obligațiile și vă mulțumesc că ați inclus asta în manifestul electoral pe care îl vom vota la congres
Președintele PPE, Manfred Weber:
- Extrema-dreaptă vrea să distrugă Europa din interior
- Astăzi vom discuta despre manifestul nostru și promisiunea față de cetățeni
..................
Din PPE fac parte 84 de partide şi parteneri din 44 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene, (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din 12 ţări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.
Congresul de la Bucureşti, cel mai mare eveniment politic al PPE înaintea alegerilor europarlamentare din 9 iunie, va fi organizat de PNL, în 6 și 7 martie, la Romexpo. Sesiunea plenară a congresului va începe de la ora 14.00.
Lista liderilor europeni care vor veni la Congresul PPE de la București
La Congresul PPE vor participa aproape 800 de delegați cu drept de vot din Uniunea Europeană, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, conform europarlamentarului Siegfried Mureșan:
- Președintele României, Klaus Iohannis
- Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
- Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
- Președintele Ciprului, Nikos CHRISTODOULIDES
- Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
- Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar
- Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic
- Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
- Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
- Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București
La Congresul PPE de la București, va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, va fi dezbătută strategia acestei familii politice pentru alegerile europarlamentare din iunie şi va fi adoptat programul politic al PPE. Candidatura Ursulei von der Leyen va fi supusă votului Congresului PPE joi, 7 martie, la ora 10.00.
În luna februarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că va candida pentru încă un mandat în acest post, candidatură confirmată de formaţiunea sa politică germană Uniunea Creştin-Democrată (CDU).
„Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a declarat atunci Ursula von der Leyen.
Sondajele făcute în statele UE arată, conform AFP, că o alianţă în Parlamentul European între grupurile politice progresiste (popularii, socialiştii, Verzii şi Renew) ar putea fi de data aceasta mai dificilă în urma creşterii popularităţii partidelor conservatoare şi de extremă dreapta, dar totuşi acestea din urmă nu vor putea împiedica formarea unei majorităţi a celor dintâi.
Comisia Europeană a avut până acum 13 președinți, însă doar 3 dintre aceștia au reușit să obțină mai mult de un mandat: Walter Hallstein (1958-1967), Jacques Delors (1985-1995) și José Manuel Barroso (2004-2014).
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București, conform lui Siegfried Mureșan:
- Votarea Ursulei von der Leyen drept candidat al Partidului Popular European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și pentru următorii 5 ani.
- Adoptarea Manifestului Partidului Popular European pentru alegerile europene din iunie 2024.
- Adoptarea strategiei PPE pentru alegeri.
Congresul PPE, la care va participa și cancelarul Austriei, va cere „aderarea cât mai rapidă” a României la Schengen
În manifestul electoral al PPE, care va fi votat miercuri de plenul Congresului PPE şi care va fi baza programului politic al PPE pentru următorii 5 ani, este inclus un paragraf care solicită „admiterea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România cât mai curând posibil”, conform reprezentanților PNL.
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat marţi, în conferinţa comună cu Manfred Weber, că în documentul final al Congresului PPE se va solicita ca România să devină membru cu drepturi depline al Schengen, el menționând însă că nu este stabilită încă o bilaterală stabilită cu reprezentanţii Austriei.
La congresul de la București va fi prezent, alături de șefi de stat și de guverne, și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, cel care continuă să se opună aderării depline a României și Bulgariei la Schengen.
- „Nu va fi vorba doar despre o declaraţie prietenoasă, ci va fi o cuprindere în documentul final al Congresului, prin care se solicită ca România să devină membru cu drepturi depline, respectiv şi cu frontiera terestră, a spaţiului Schengen.
- Ceea ce este foarte important de subliniat este că în acest moment, din toate punctele de vedere, România, din punct de vedere tehnic a îndeplinit de mulţi ani în urmă şi îndeplineşte în continuare şi mai mult, sunt măsură în continuare prin care nu facem altceva decât să întărim siguranţa frontierelor României, spaţiului Schengen şi ale UE.
- Suntem membri ai unei familii politice de centru dreapta care promovează tot ceea ce ţine de acest atribut al libertăţii, libertatea de mişcare trebuie să fie inclusiv pentru românii care ies sau se întorc în ţară.
- Avem peste 4 milioane de români care lucrează în ţări din UE, în ţări din spaţiul Schengen şi Marea Britanie, care muncesc profesionist şi care au o contribuţie serioasă la PIB-ul ţărilor unde îşi desfăşoară activitatea. Pe cifre, românii care muncesc în afara ţării au o contribuţie evaluată la 120 de milioane de euro, anual. Ca atare, cred că este normal să le fie recunoscut acest drept de a putea să vină acasă fără să mai stea la rând atunci când trebuie să treacă punctele de trecere a frontierei”, a spus Ciucă despre discuţiile din Congresul PPE privind aderarea României la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.
