Hari Bucur Marcu, cunoscut expert în managementul crizelor, compară, într-un interviu pentru „Adevărul”, conflictul iraniano-israelian cu războiul din Ucraina și explică unde poate duce primul. El avertizează că ezitările Statelor Unite ale Americii au lăsat impresia unor slăbiciuni și au încurajat Teheranul și Moscova să acționeze.

Sistemul Iron Drone a făcut față atacului iranian. FOTO: Arhivă Adevărul

Iranul a atacat Israelul, duminică, 14 aprilie, în jurul orei 2:00, ca răspuns la bombardamentul militar israelian asupra consulatului iranian din Damasc. Atacul, unul fără precedent, a implicat sute de drone, însă aproape toate au fost anihilate de israelieni, care au beneficiat de ajutorul SUA, al Marii Britanii, Franței și chiar al Iordaniei.

Între timp, Statele Unite, prin vocea președintelui Joe Biden, și-au exprimat susținerea totală pentru Israel, chiar dacă exclud, cel puțin pentru moment, o intervenție militară directă. Totodată, la ora redactării acestui articol, cabinetul de război al Israelului aprobase o ripostă la atacul Iranului, iar analiștii estimau că aceasta ar putea avea loc în următoarele 24 de ore. În sfârșit, SUA au cerut Tel Avivului să nu lanseze o contraofensivă fără să-i anunțe și pe partenerii americani, în timp ce Ministerul Apărării din Iran a anunțat că dacă Israelul va riposta, va lansa un nou atac, unul mult mai intens.

Agresivitatea Iranului și a Rusiei, rezultatul politicii ezitante a SUA

Cunoscutul expert în evaluarea riscurilor, a amenințărilor de securitate și managementul crizelor și în rezolvarea conflictelor, Hari Bucur Marcu, compară războiul din Ucraina cu conflictul israeliano-iranian. În timp ce Israelul a beneficiat de susținerea necondiționată a SUA și a aliaților, care i-au oferit toate armele necesare, Ucraina nu a avut aceeași șansă . De altfel, rușii ar putea din clipă în clipă să spargă frontul ucrainean, în timp ce Washingtonul e cuprins de frenezia confruntării dintre Biden și Trump și a lăsat Kievul în ofsaid.

„Diferența dintre cele două nu e dată de agresor, ci de capacitatea de apărare a celor agresați. Ucrainenii s-au apărat cum au putut și cu ce au avut, pe când israelienii, mai norocoși, s-au apărat cu ce s-au pregătit și au și beneficiat de contribuția aliaților”, sintetizează Hari Bucur Marcu.

El nu are niciun dubiu: odată deschisă Cutia Pandore i, Israel și Iran vor continua să se bombardeze reciproc. De altfel, la fel ca în cazul agresiunii ruse asupra Ucrainei, ceea ce se întâmplă acum în Orientul Mijlociu exprimă în bună parte eșecul politicii americane.

„Agresiunea iraniană asupra Israelului e eșecul evident și grav al politicii de descurajare militare a Statelor Unite ale Americii, în ceea ce privește înarmarea Iranului și angajarea în lovirea din aer cu armele dobândite de agresor, în pofida avertismentelor să nu o facă. Chiar dacă avertismentele au fost reduse de cel mai puternic om al Planetei Pământ la un prea simplu «don't»”, spune Hari Bucur Marcu.

Unde au greșit americanii

În opinia sa, Statele Unite au greșit începând din 2014, când au permis Federației Ruse să atace Ucraina și să ocupe Crimeea.

Ori, ezitările, interpretate ca semne de slăbiciune, au continuat, după ce adminstrația Biden a decis retragerea din Afganistan și au culminat cu ezitările de acum în a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia și de a descuraja Iranul.

„Trăim vremuri fără precedent. Până de curând, Statele Unite și-au jucat rolul după ce au pus bazele Cartei Organizației Națiunilor Unite, semnată, ne amitim, în 1945, la San Francisco. Atunci, SUA au acceptat de bună voie să-și împartă rolul cu ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate și care erau aliații cu care au câștigat al Doilea Război Mondial. Însă de atunci totul s-a schimbat. A dispărut fosta URSS, iar în locul ei a apărut Rusia, care și-a arogat moștenirea Uniunii Sovietice, fără însă a mai avea acea amprentă, aceeași forță. SUA au refuzat să ocupe locul rămas liber, ba chiar au încurajat Rusia, iar asta a dus la situația din 2014, când Putin a anexat Crimeea”, explică el.

Însă nu doar Federația Rusă a profitat de pe urma slăbiciunilor arătate de SUA. Iranul a prins curaj, iar după ce ani de zile a hărțuit Israelul prin proxy, acum a dovedit că a prins suficientă încredere încât să atace fățiș.

Hari Bucur Marcu. FOTO Arhivă Adevărul

SUA ar trebui să dea dovadă de mai multă fermitate, iar ultima reacție a președintelui Biden a fost una corectă.

„Statele Unite sunt practic obligate să facă unul din două gesturi: fie să își arate puterea militară pe care o au, fie să abandoneze orice pretenție de garant prin descurajare a păcii regionale și mondial. Acum, prin declarațiile lui Biden, care susține clar Israel, au făcut ceea ce trebuie”, completează Marcu.

La ce să ne așteptăm în continuare

Acum, mulți analiști vorbesc despre faptul că acest atac iranian ar putea înseamna începutul unui război general în Orientul Mijlociu și chiar mai mult, că ar putea duce la un nou război mondial. Hari Bucur Marcu nu crede însă acest lucru.

„Nu avem un conflict general în Orientul Mijlociu. Celelalte națiuni arabe nu participă la ostilități, Iranul e susținut doar de milițiile islamice din unele țări. Important de înțeles lucrul acesta, pentru că nu, nu mai avem un conflict regional, așa cum a fost în trecut, când au fost războaiele arabo-israeliene”, mai spune expertul, care amintește și că Iordania a interceptat drone iraniene ce se îndreptau spre Israel.

El îi contrazice pe cei care susțin că Iranul a avut, conform dreptului internațional, dreptul să răspundă în acest mod Israelului, după atacul asupra unei clădiri a Ambasadei Iranului de la Damasc. Atunci, ținta atacului ar fi fost Mohammad Reza Zahedi, un comandant superior al Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran.

„Isarel nu a lovit Ambasada Iranului, așa cum susțin unii. Deci era o o clădire care aparține, adică era proprietatea Iranului, dar n-au lovit propriu-zis ambasada. Au lovit o clădire ce aparține ambasadei și unde aveau informații că se aflau agenți ai unor organizații teroriste și un important general iranian care îi coordona. E normal că au fost luat măsuri împotriva acestor oameni care au plănuit ani la rând atentate în Israel”, subliniază el.

Hari Bucur Marcu se așteaptă la un răspuns pe măsură din partea Israelului, fără a depăși prin proporțiile sale atacul iranian. Apoi, adaugă el, cele două părți vor continua să se războiască prin atacuri de la distanță:

„Iranul nu are cum să invadeze Israelul. Celelalte state vecine Israelului nu sunt implicate și nu vor permite să fie traversate de trupele iraniene. Nici Israel nu va ataca la sol. Vom avea în continuare un război de acest fel, fără escaladare, zic eu. Nu există niciun semn ca ar putea escalada războiul, în sensul în care să intervină alte țări.”

De altfel, alte țări vor evita să devină parte a conflictului din Orientul Mijlociu și să intervină direct. Nici măcar țări ca Federația Rusă nu vor sprijini fățiș Iranul, chiar dacă o fac la nivel diplomatic. De asemenea, Statele Unite ale Americii vor evita să intervină direct și să atace Iranul.

„În afară de lovirea punctuală a Iranului de către Israel, nu văd cum Iran ar ocupa Israelul. Sau cum Israelul să ocupe Iranul sau să o facă America. Ar fi ca atunci când au atacat Afganistan, e cea mai bună comparație”, încheie Hari Bucur Marcu.