Terenul de 224 de hectare al Fermei Băneasa în legătură cu a cărui achiziție Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de pușcărie s-ar fi aflat în proprietatea Universității de Agronomie încă din 1929, printr-un Decret semnat de Regele Mihai I, reține Curtea de Apel în motivarea deciziei prin care pedeapsa afaceristului-fugar a fost suspendată. Cum Ministerul comunist al Învățământului nu a cerut niciodată „înscrierea în cartea funciară”, după Revoluție a rămas în vigoarea legea Regelui Mihai, de pe vremea când suveranul era copil, scrie ziare.com .

Apărarea lui Puiu Popoviciu a reușit pe 26 mai să obțină revizuirea deciziei definitive de condamnare, făcând referire la un document nou, necunoscut instanțelor de judecată la data pronunțării pedepsei, care ar demonstra că terenurile UASMV nu erau în proprietatea statului, ci a Universității.

Hotărârea a fost pronunțată de magistratul Adriana Pencea, una dintre judecătoarele care, pe vremea când lucra la Tribunalul Giurgiu, a dispus eliberarea lui Liviu Dragnea.

Judecătoarea Adriana Pencea – care după decizia de eliberare condiționată a lui Liviu Dragnea a promovat la Curtea de Apel București – a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri fugar și a dispus suspendarea executării pedepsei.

Pe scurt, în 1929, Regele Mihai I (pe atunci copil, semnând pentru el Principele Nicolae Brana și Patriarhul Miron Cristea) a promulgat Legea pentru Înființarea Academiei de Înalte Studii Agronomice care dădea terenul Fermei Băneasa în proprietatea Universității de Agronomie.

După instaurarea regimului comunist, terenurile au fost naționalizate, ajungând în patrimoniul statului și în folosința Ministerului Învățământului Public.

Înscrisul nou despre care judecătoarea a considerat că e de natură a „răsturna” tot dosarul este o adresă din 06.12.2022, emisă de Ministerul Afacerilor Interne - Arhivele Naţionale prin care se arată că nu au fost identificate solicitări ale Ministerului Învăţământului Public (n.r. - din perioada comunismului) adresate instanţelor judecătoreşti privind transcrierea dreptului de proprietate/folosinţă asupra terenului situat în Bucureşti, sector 1, Soseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44.

Instanța: Regimul juridic al terenurilor e cel din perioada interbelică

Iată ce a reținut instanța în motivarea admiterii în principiu a revizuirii formulate de Puiu Popoviciu și a suspendării pedepsei acestuia:

• „În cauza dedusă judecății, din analiza cronologiei actelor normative ce au reglementat natura şi regimul juridic al terenului Staţiunii Didactice Băneasa, în plus reţinând că USAMV Bucureşti este o instituţie de stat, de învăţământ superior agricol şi de medicină veterinară, terenul cu care „fusese înzestrată” şi îi fusese „afectat” în anul 1929, a dobândit calitatea de proprietate publică a statului, cu regimul reglementat în art.5 din Legea nr.18/1991 fiind scos din circuitul civil şi, implicit, neputându-se reconstitui un drept de proprietate privată asupra sa.
• Faptul că în unele acte normative sau în vorbirea curentă se uzitează noţiunea „patrimoniu” (susţin aceasta şi inculpaţii), aceasta nu este identică cu aceea de „proprietate”, în sfera mai largă a primei incluzându-se şi alte elemente, ca de exemplu bunuri din domeniul privat sau drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial care nu se confundă cu „bunul proprietate publică”.
• Proprietate – în accepţiunea Dicţionarului Explicativ al limbii române înseamnă stăpânire deplină asupra unui bun (concretizat) în baza unui drept recunoscut.`
• Așadar, în acord cu apărarea, Curtea reține că toată construcţia infracţională a abuzului în serviciu, respectiv complicităţii, a fost clădită pe reţinerea unui regim juridic de bun aflat în proprietatea publică a statului a terenului Fermei Băneasa, nesusceptibil de apropriere privată, cu toate caracterele aferente unui drept de proprietate publică (inalienabilitate, imprescriptibilitate, insesizabilitate, reţinute drept fapte infracţionale), instanța apreciind că prin noile fapte şi împrejurări invocate de revizuent și preexistente hotărârii pronunţate şi care nu au putut fi cunoscute de către instanţă, însă aflate în legătură de indivizibilitate cu cele pentru care revizuentul a fost condamnat, dovedește, cel puțin aparent netemeinicia hotărârii, respectiv că, în realitate, acest imobil s-a aflat în proprietatea USAMV Bucureşti.
• Curtea reține că prin Procesul-Verbal de predare-primire din (…) 1920, Casa Centrală a Cooperaţiei și Improprietărirei - Direcţia Cadastrului predă Şcolii Centrale de Agricultură de la Herăstrău (în calitate de primilor) terenul arabil în suprafaţa de 301,40 ha. (…) expropriat din moşia aparţinând Dnei Maria Bibescu - contesa de Montesquieu.
• Legea nr. 2746/02.08.1929 pentru înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Agronomice, transformă prin art. I Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău şi Academia de Agricultură de la Cluj în Academiile de Înalte Studii Agronomice.
• Dispoziţiile art. 25 alin. 1 din actul normativ antereferit constituie titlul legal ce consacră, mai presus de orice dubiu, dreptul deplin de proprietate al actualei USAMV Bucureşti asupra întregului inventar, clădiri şi terenuri, existente la data promulgării legii în folosinţa şcolii de agricultură de la Herăstrău, inclusiv Ferma experimentală Băneasa - expres menţionată la art. 14 lit. b) din aceasta lege, precum și asupra viitoarelor înzestrări ce urmau a fi afectate celor două academii agricole nou înfiinţate în temeiul dispoziţiilor acestei legi.
• Totodată, în acord cu cele expuse de revizuent, actuala Universitate de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (fosta Academie de Înalte Studii Agronomice) a păstrat în proprietate privată terenurile astfel atribuite, astfel cum rezultă şi din conţinutul listei cu baza materială-terenuri aliate în proprietatea USAMV şi al extrasului de Carte Funciară nr. 327855/16.08.2022 pentru terenul de 16.97 ha proprietatea Staţiunii de Cercetări Horticole (SCH) Cluj Napoca din cadrul U.Ş.A.M.V. Cluj-Napoca, cu care s-a făcut un schimb cu Consiliul Județean Cluj în vederea construirii unui spital şi aprobarea acestui schimb în şedinţa Senatului Universităţii din 24.03.2020.
• Legea nr. 386 din 23.05.1942, republicată în Monitorul Oficial nr. 274/23.11.1943 organiza sistemul de învăţământ superior din România, Academia de Înalte Studii Agronomice de la Bucureşti trecând în subordinea Politehnicii din Bucureşti sub denumirea de Facultatea de Agronomie (art. 4) şi prevedea la art. 151 pct.7 abrogarea înaltului Decret Regal nr. (…) şi la art. 159 păstrarea în continuare a dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute anterior de către Academiile de înalte Studii Agronomice şi eliminarea interdicţiei de înstrăinare a bunurilor deţinute de cele două Academii, noua formulare a art. 159 fiind:
• „Facultăţile de agronomie posedă în plină proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost înzestrate până în prezent sau cu care vor fi înzestrate în viitor”, împrejurări necunoscute de către instanţe, însă preexistente hotărârii atacate şi care ar fi putut influenţa soluţia procesului dacă ar fi fost cunoscute la momentul soluţionării cauzei.
• Curtea reține că prin raportare la cele invocate de revizuent, dispoziţiile exprese ale art. 159 din Legea nr. 386 din 23.05.1942 s-a menţinut nealterată deplina proprietate a tuturor bunurilor prezente, dar si viitoare ale facultăţilor de agronomie și a fost eliminată interdicţia de înstrăinare a bunurilor aflate în proprietatea facultăţilor de agronomie, interdicţie instituită iniţial prin art. 25 alin.2 din Legea 2746 de înfiinţare a Academiilor de înalte Studii Agronomice din 1929 (n.r. - semnată de Regele Mihai I).
• Prin Decretul 266/25.09.1948 se organizează Ministerul Învăţământului Public Anexa 5 şi stabileşte prin art. 51 că „Bunurile mobile si imobile folosite cu orice titlu de instituţiile şcolare de orice grad si categorie, precum şi ale oricăror instituţii culturale şi ştiinţifice administrate sau dependente de Ministerul Învăţământului Public sunt proprietatea Statului si sunt date în folosinţa Ministerului Învăţământului Public”, naţionalizând, practic, inclusiv terenul Fermei Băneasa, aspect consemnat în cele două hotărâri.
• Cu toate acestea, la capitolul „Dispoziţii finale şi tranzitorii”, la art. 51 se prevede (...) că mutaţiile privind dreptul de prorpietate şi folosinţă vor fi făcute de instanţele competente la cererea Ministerului Învăţământului Public.
• Prin adresa din 06.12.2022, emisă de Ministerul Afacerilor Interne - Arhivele Naţionale se reţine că nu au fost identificate solicitări ale Ministerului Învăţământului Public adresate instanţelor judecătoreşti privind transcrierea dreptului de proprietate/folosinţă asupra terenului situat în Bucureşti, sector 1, Soseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44.
• Aşadar, acest înscris nou invocat de revizuent relevă aspecte de fapt şi de drept necunoscute instanţelor judecătoreşti, aprecierea valorii probatorii impunându-se din perspectiva necesităţii susţinerii situaţiei premisă, anume dacă la data de 01.01.1990 terenul se afla în proprietatea USAMV Bucureşti sau în proprietatea statului
• De asemnea, se completateză cu cele de-al doilea elemnet nou, respectiv, că aşa cum rezultă din informarea publică a Ministerului Educaţiei, cu ocazia întocmirii inventarelor, în conformitate cu art. 3 din HG nr. 1045/2000, în anexa la inventar nu a fost imobilul teren în suprafaţă de 224 ha, situat în Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44, sect. 1, întrucât, conform prevederilor art. 166 din Legea nr. 84/1995, „universităţii i s-a conferit dreptul de proprietate asupra acestui imobil care face parte din baza materială încă din anul 1929, ca urmare a Decretului Regal dat de Regele Mihai I, odată cu promulgarea Legii de Înfiinţare a Academiei de Înalte Studii Agronomice.”
• Mai mult, se arată că că necuprinderea în anexă a avut la bază prevederile art. 654 din vechiul Cod civil, în vigoare la data adoptării Legii nr. 84/1995 potrivit căruia „legea este unul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate”, precum și dispoziţiile art. 135 din Constituţie, înainte de republicare, privnd ocroritea proprietăţii.
• Pe de altă parte, Curtea notează că necunoaşterea faptelor sau împrejurărilor de către instanţă nu trebuie înţeleasă în mod absolut, în sensul că despre faptele sau împrejurările respective nu s-a amintit nimic în actele şi lucrările dosarului, ci în sensul că el nu au putut fi luate în considerare la soluţionara cauzei din lipsa posibilităţii dovedirii lor.
• În alta ordine de idei, fără a antama fondul cauzei, aceasta situație nou apărută în calea de atac a revizuirii, este în opinia Curții aptă de a conduce la o nouă evaluare a situației juridice a terenului Fermei Băneasa, în suprafață de 226,61 ha sub aspectul titularului dreptului de proprietate și reglementarilor legale relevante”, se arată în motivarea instanței.

Gabriel Puiu Popoviciu se ascunde în Marea Britanie, acolo unde face cereri peste cereri pentru a se opune procedurii de extrădare. În paralel, avocații omului de afaceri fac toate demersurile posibile în România, pentru a anula condamnarea pronunțată de Înalta Curte pe numele acestuia.

Curtea de Apel București a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri fugar și a dispus suspedarea executării pedepsei. Decizia este definitivă numai în privința admiterii în principiu a cererii de revizuire, astfel încât Puiu Popoviciu va trebui să îi convingă și pe judecătorii de la Înalta Curte dacă vrea ca decizia de condamnare să îi fie suspendată.

Popoviciu, condamnat pe fond la 9 ani de pușcărie, cu pedeapsă scăzută la 7

Pe data de 23 iunie 2016, Puiu Popoviciu a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare de către judecătorul Ioan Tudoran Corneliu Bogdan de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, pentru un teren de 224 hectare.

Omul de afaceri și ceilalți inculpați din dosar au făcut apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acolo, pe 3 august 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani închisoare în dosarul „Băneasa”.

În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi:

• Cornel Şerban (fostul şef DGIPI) - 2 ani şi 6 luni cu executare,
• Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV Bucureşti) - 6 ani de închisoare cu executare,
• Petru Pitcovici (fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI) - 2 ani cu suspendare,
• Ştefan Diaconescu - 5 ani cu executare
• Andrei Mihai Bejenaru - 6 ani cu executare.

Puiu Popoviciu a părăsit România înainte ca Instanţa supremă să dea sentinţa în acest dosar, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze.

Omul de afaceri a fost reţinut la Londra, însă a fost eliberat în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul terenurilor din Băneasa

Potrivit DNA, în perioada 2000 - 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 de hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti - Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, susţineau procurorii.

Conform DNA, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu în urma acestei asocieri, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare.

„Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha, a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spuneau procurorii.

Distribuie Distribuie Comentarii