Premierul Dacian Ciolos a intrat, miercuri, in Parlamentul Borfasilor cu ideile lui si a iesit cu ale lor, sfârșind prin a se umili în fața șobolanilor, care-l chemaseră ca pe slugă la ordin, și prin a-și umili subordonații de la ANAF, descrie, într-un excepțional material, Dan Tăpălagă, pe HotNews , cele întâmplate miercuri în Senat.

 A inceput prin a le explica corect parlamentarilor ca fiscul a aplicat o hotarare definitiva, ca a confiscat un imobil liber de sarcini, adica fara contracte de inchiriere etc, ca legea nu permitea valorificarea prin inchiriere in acest caz. A continuat explicand ca Antena 3 nu este evacuata cu forta, ca notificarea de eliberarea a spatiului in cinci zile este procedura standard care se aplica tuturor pe codul civil, ca nu se aplica imediat si ca Gadea&co pot contesta in instanta masura administrativa. Iarasi, foarte corect, confirmand cam tot ce am scris despre evacuarea Antenei 3. Dar premierul si-a aparat institutia din subordine doar pana la un punct.

La un moment dat a intervenit iarasi sindromul premierului tehnocrat, care s-a manifestat in premiera pe 23 decembrie intr-un interviu, ati ghicit, tot la Antena 3. Atunci premierul a incercat sa se puna bine cu toata lumea, sa castige indulgenta tuturor. Asa a procedat si acum, de aceasta data intr-un mod pagubos nu doar pentru el, ci mai ales pentru functionarea institutiilor si pentru respectul fata de lege.

In loc sa se limiteze la explicatii tehnice, absolut normale si necesare pentru o buna intelegere a situatiei de catre opinia publica, Dacian Ciolos a cedat presiunilor politice si mediatice. A condamnat fara explicatii actiunea fiscului, fara a indica exact ce-i reproseaza, dupa ce tocmai aparase si justificase actiunea de evacuare a Antenei 3.

In loc sa condamne manipularea, intoxicarea si minciuna duse pana in Parlamentul European de catre trupa lui Voiculescu, premierul Ciolos le-a tras un sut tocmai celor care au pus in sfarsit legea in aplicare. Repet, nimeni n-a inteles ce li se imputa mai exact celor de la ANAF, dupa ce Dacian Ciolos le-a justificat actiunea din punct de vedere legal. Acest mesaj perfect contradictoriu se explica, din nou, prin dorinta premierului de a castiga bunavointa tuturor, cu orice pret. Doar ca acum sacrifica tocmai ceea ce pretinde ca doreste sa obtina: increderea in institutii.

Ce se mai inteleaga publicul cand Antena 3 va defila diseara victorioasa cu nesperata "condamnare" a ANAF-ului de catre insusi premierul tarii? Toata stradania lui Dacian Ciolos de a convinge publicul ca n-am asistat la nici un abuz, ci la aplicarea unei proceduri de evacuare oricum intarziate s-a dus pe apa sambetei in cateva clipe, anuland prin cateva cuvinte tot ce spusese inainte.

Cand a spus "condamn modul de actiune al ANAF" le-a desfiintat practic demersul. Condamn si eu aici lasitatea premierului Ciolos, care nu a avut puterea sa-si sustina pana la capat institutia in actiunea de aplicare a legii si a unei sentinte definitive. Atentie mare: circul cu inspectorii ANAF filmati si dati pe post l-au facut oamenii lui Voiculescu. Nu ANAF a chemat ziaristii in curtea Antenelor. Pasul inapoi facut de Dacian Ciolos va avea, din pacate, efecte dramatice.

In primul rand, premierul transmite un semnal de descurajare tuturor functionarilor si subordonatilor din sistem chemati sa aplice legea in mod nediscriminatoriu. Ce le spune premierul Ciolos? Puteti aplica legea cat vreti, dar nu va atingeti de smecheri. Cu marii borfasi ai tarii aparati de o banda de ciomagari mi-e teama chiar si mie sa ma pun. Cu trusturile intrate sub protectia noii puteri nici eu n-am curajul sa merg pana la capat.
Aceasta se intelege din condamnarea modului de actiune al ANAF, asa tardiv cum este si dificil de explicat de ce vine atat de tarziu. Asta in sine merita lamurit, dar nu cred ca asta astepta publicul acum de la premierul Ciolos.

Premierul a fost chemat la raport de seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, sa explice ce-i cu actiunea ANAF, denuntata drept abuziva de Gadea&co. Ciolos le-a zis parlamentarilor in esenta ca asistam cu totii la aplicarea legii, dar a condamnat apoi modul fiscului de actiune. Ceva mai contradictoriu si lipsit de sens n-am auzit demult. Ce trebuia sa faca inspectorii ANAF? Sa mearga doi functionari speriati de mana in gura lupului? Cum se puteau apara ei de posibile inscenari, de intimidarile evidente prin filmarea lor pas cu pas? Trimitand trei inspectori zambitori cu notificarea in mana?

Condamn apoi lasitatea premierului Ciolos in fata lui Calin Popescu Tariceanu. Acest om a dovedit pana acum de atatea ori dispret fata de democratie, stat de drept si justitie. Azi isi permite sa cheme la raport un prim ministru din cauza ca o institutie din subordinea sa aplica o sentinta judecatoreasca.

Asistam la un abuz de putere, o incercarea nepermisa de a folosi Parlamentul (iarasi!) drept scut impotriva justitiei, o incercare scandaloasa de intimidare si presiune pusa pe guvern sa opreasca procesul de evacuare. Sentinta definitiva in cazul Voiculescu nu se poate aplica din cauza ca presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, se transforma pentru a nu stiu cata oara in avocatul borfasilor. Premierul Ciolos a comis o eroare majora raspunzand scandaloasei chemarii la ordin formulate de seful Senatului.

Viteza cu care s-a executat intr-o zi cand putea invoca totate motivele din lume pentru a refuza obraznicia lui Tariceanu ne arata iarasi un premier traind cu spaima de a fi dat jos de Parlament. Tot ce mai sper este ca premierul Ciolos n-a cedat din cauza intelegerii netransparente dintre liberali, presedintele Iohannis si Antena 3. Ca derapajul sau nefericit din Parlament s-a intamplat exclusiv din cauza unei slabiciuni de moment, cand sindromul tehnocratului timorat de politicieni s-a manifestat din nou tocmai cand era nevoie de putin curaj. Sa zicem ca dupa armata de parlamentari care au sarit in apararea Antenei 3 a simtit nevoia sa le dea putina satisfactie. A meritat, oare?

In fine, lasitatea ultima a premierului o reprezinta referintele nefericite la libertatea de exprimare si juramintele total inadecvate situatiei de fata ca va veghea la apararea unui drept pe care, totusi, nu-l ameninta nimeni. Proceand astfel, Ciolos a intrat in jocul Antenei 3. In ce fel este amenintata libertatea de exprimare de o banala procedura de evacuare dintr-un sediu?

Evacuarea Antenei 3 dintr-un imobil confiscat de stat, la un an jumatate dupa sentinta definitiva, timp in care oamenii lui Voiculescu au apelat la toate chichitele avocatesti si proptelele politice pentru a ramane in mod sfidator acolo, nu are absolut nimic de-a face cu libertatea de exprimare. Amenintate sunt, cel mult, nesimtirea si tupeul.

Protejati de CNA, de numerosi politicieni si de alte institutii, Gadea&co sunt din pacate liberi sa intoxice publicul cu noi minciuni, manipulari si linsaje. Nu-i opreste nimeni sa spumege din alt sediu. In Romania s-au mutat in ultimii ani o mltime de televiziuni si ziare fara sa mai tipe nimeni ca moare libertatea de exprimare. Nu-i impiedica nimeni sa continue circul si actele de terorism social in care s-au specializat in ultimii ani.

Din cand in cand vine o nota de plata prin intermediul unei sentinte definitive care-i condamna la plata unor despagubiri de cateva mii de euro pentru incalcarea unor drepturi elementare. Antena 3 incalca ea, in mod constant, limitele liberatii de exprimare, asa cum o constata instantele romanesti si ultimele rapoarte ale Comisiei Europene si ale Departamentului de Stat, unde televiziunea lui Voiculescu este mentionata in mod explicit.  Dan Tăpălagă/HotNews

Distribuie Distribuie Comentarii