Comunicatul referitor la concluziile JAI abordează situația României și a Bulgariei în privința Schengen într-o singură frază, subiectul fiind mai degrabă ignorat, iar atenția mutată pe alte probleme.

Vit Rakusan, ministrul ceh care a condus discuțiile din Consiliul JAI FOTO Profimedia

Concluziile oficiale ale Consiliul JAI, transmise joi noapte, nu menționează România și Bulgaria decât în declarația generală a președinției cehe, care salută aderarea Croației și spune că va continua să lucreze intens pentru ca Bulgaria și România să devină și ele membre ale familiei Schengen în viitorul apropiat.

„Consiliul a adoptat astăzi o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația”, este începutul comunicatului referitor la lucrările Consiliului JAI.

„Sunt foarte mulțumit că, în timpul președinției cehe, Croația a reușit să facă doi pași importanți pentru integrarea sa europeană, aderând atât la zona euro, cât și la spațiul Schengen. Sunt încrezător că aceste succese vor deschide calea altor state membre care îndeplinesc condițiile pentru a face următorul pas în parcursul lor european, iar eu și colegii mei vom continua să lucrăm din greu pentru a ne asigura că putem primi Bulgaria și România în familia Schengen, în viitorul apropiat”, este declarația lui Vit Rakusan, ministru de Interne al Cehiei, țară care deține președinția Consiliului UE până la finalul lunii decembrie.

Apoi, structura europeană a trecut la detalii tehnice privind întâlnirea de ei. „Miniștrii au analizat, de asemenea, starea generală a spațiului Schengen, cu accent pe măsurile de securitate internă, inclusiv interoperabilitatea sistemelor informatice și combaterea traficului de migranți. Aceștia au susținut o serie de acțiuni de combatere a traficului de migranți, care acoperă trei domenii: menținerea unei conștientizări solide a situației, sprijinirea unei acțiuni operaționale transfrontaliere mai puternice împotriva rețelelor criminale și rolul agențiilor JAI și al cooperării inter-agenții. Miniștrii au aprobat, de asemenea, calendarul revizuit pentru intrarea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen modernizat, care este de așteptat să aibă loc până la 7 martie 2023”, mai arată concluziile JAI din 8 decembrie .

Azil și migrație

Membrii participanți s-au aplecat și asupra unor aspecte invocate de Austria: criza migranților. „Președinția a oferit o situație a dosarelor privind azilul și migrația. În ultimele luni, munca intensă s-a concentrat în principal pe găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește solidaritatea, responsabilitatea și răspunsul la criză în UE în materie de migrație. Lucrările pentru integrarea acestor principii în textele legislative vor continua sub viitoarea președinție suedeză. Președinția a informat, de asemenea, despre evoluțiile pozitive recente legate de cooperarea interinstituțională dintre Consiliu și Parlamentul European, permițând reluarea lucrărilor la 5 propuneri legislative în temeiul Pactului privind migrația și azilul”, precizează documentul.

„Miniștrii au evaluat progresele înregistrate în activitatea în curs privind un regulament pentru a aborda situațiile de instrumentalizare în domeniul migrației și al azilului. Acest regulament le-ar permite statelor membre care se confruntă cu o situație de instrumentalizare să deroge în mod excepțional de la unele dintre normele europene comune în materie de azil, acolo unde este necesar și proporțional. De asemenea, ar prevedea norme specifice privind măsurile de sprijin și solidaritate care pot fi luate într-o astfel de situație”, mai arată concluziile JAI.