Nicio specie nu este eternă, iar dispariția face parte din evoluția vieții. Cu toate acestea, o concluzie înfricoșătoare începe să se contureze în rândul oamenilor de știință: suntem în mijlocul celei de-a șasea extincții în masă, iar cauza nu este un asteroid, ci comportamentul transformator al singurei specii - Homo sapiens.

Ne aflăm în mijlocul celei de-a șasea extincții în masă FOTO Shutterstock

Studiile recente, precum cea publicată în revista PNAS în septembrie, indică faptul că ratele de dispariție a speciilor animale înrudite au crescut cu 35%, comparativ cu rata așteptată, potrivit CNN .

Această catastrofă biologică este pusă pe seama activităților umane care au dus la distrugerea habitatelor, declanșarea crizei climatice și modificării ecosistemelor.

„Suntem martorii unui declin rapid al biodiversității și a unei pierderi dramatice a genurilor animale. Este o amenințare la adresa fundamentelor vieții pe Terra”, a avertizat Gerardo Ceballos, cercetător senior la Institutul de Ecologie de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic.

Conform studiului, din cele 5.400 de genuri de animale vertebrate evaluate, 73 au dispărut în ultimii 500 de ani, mult mai rapid decât rata naturală.

„Este un semn clar că suntem în fața unui dezastru biologic de proporții”, a subliniat Paul Ehrlich, profesor la Universitatea Stanford și coautor al studiului.

Comportamente care ne pun existența în pericol

Cauzele sunt variate - de la schimbarea utilizării terenurilor și pierderea habitatelor la defrișări, agricultura intensivă și schimbările climatice. Aceste transformări distructive amenință întregi ramuri ale arborelui vieții, afectând biodiversitatea și punând în pericol supraviețuirea noastră ca specie.

O analiză asupra extincțiilor în masă anterioare, de la impactul asteroidului care a pus capăt erei dinozaurilor la evenimentele hipertermice și erupțiile vulcanice, arată că astfel de catastrofe au modelat evoluția vieții pe Terra.

„Nimeni nu a văzut aceste evenimente, dar sunt la o scară care s-ar putea repeta. Trebuie să învățăm din trecut, pentru că acesta este singurul nostru set de date”, a adăugat Michael Benton, profesor de paleontologie a vertebratelor, la Universitatea Bristol din Regatul Unit.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că impactul actual al activităților umane este mai rapid și mai distructiv decât oricare dintre evenimentele precedente.

„Biodiversitatea se va recupera, dar câștigătorii sunt foarte greu de prezis. Pierdem nu doar specii, ci întregi genuri care susțin echilibrul natural al planetei”, a subliniat Ceballos.

Astfel, întrebarea rămâne: Cum vor arăta urmele noastre în înregistrarea geologică? Este posibil ca, în locul fosilelor de dinozauri, să lăsăm în urmă doar un strat de oase de găini - simbol al transformărilor aduse de omenire asupra planetei.